RAPORT

ASUPRA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE DE CONSILIUL LEGISLATIV

ÎN ANUL 2017

 

 

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

 

Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ, ca etapă pregătitoare în vederea adoptării legii lato sensu, a continuat într-un ritm susținut și în anul 2017. Avizarea republicărilor și a rectificărilor actelor normative, actualizarea evidenței oficiale a legislației României, urmărirea armonizării legislației interne cu cea a Uniunii Europene, dar și informatizarea activității legislative, informarea și documentarea legislativă sau soluționarea unor petiții sau cereri de interes public au fost, de asemenea, priorități pe agenda de lucru a instituției.

 

Prin soluțiile și alternativele propuse în avizele emise, Consiliul Legislativ urmărește, în mod constant, să asigure unificarea și coordonarea întregii legislații. Astfel, pe lângă observațiile generale și de tehnică legislativă, și în acest an au fost reținute și alte aspecte complexe, precum cele legate de sesizarea Camerelor, de corelare a prevederilor propuse cu actele cadru în materia vizată, dar și cu întreaga legislație în vigoare sau precizarea categoriei de lege – organică sau ordinar㠖 în care se încadrau propunerile legislative/proiectele de legi.

 

Consiliul Legislativ, prin aplicarea normelor obligatorii de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, contribuie, așadar, la sistematizarea conținutului și a formei juridice a fiecărui proiect de act normativ primit spre avizare, cu raportare inclusiv la normele Uniunii Europene. Precizăm că, importanța respectării normelor de tehnică legislativă a fost subliniată, nu de puține ori, și în jurisprudența Curții Constituționale[1], dar și a Curții Europene a Drepturilor Omului[2] care, în ceea ce privește normele de tehnică legislativă, statuează faptul c㠄(…) prin reglementarea acestora au fost impuse o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ (…) nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.”

 

Pe de altă parte, pentru a veni în întâmpinarea inițiatorilor și emitenților actelor normative, în sensul unei priviri exhaustive asupra stadiului legislației în executare, Consiliul Legislativ a întocmit și a transmis periodic situații statistice referitor la actele care au dispus republicări și modul cum au fost realizate aceste dispoziții, precum și situația actelor normative care au dispus elaborarea de norme metodologice și alte acte în aplicare precum și stadiul realizării acestor dispoziții.

 

Printre actele normative complexe, cu un ridicat impact social și juridic, avizate în anul 2017 de Consiliul Legislativ, s-au numărat, printre altele, proiectul Codului administrativ, proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse sau propunerea legislativă intitulată Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

  

 

CAPITOLUL II

ACTIVITATEA DE AVIZARE A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

 

 1. În cursul anului 2017, Consiliul Legislativ a fost sesizat cu un număr de 1312 proiecte de acte normative și cereri de republicare/rectificare, transmise spre avizare, după cum urmează:

 

– de la Guvern – 837, din care:

 

– 118 proiecte de legi;

 

– 33 proiecte de ordonanțe;

 

– 125 proiecte de ordonanțe de urgență;

 

– 449 proiecte de hotărâri;

 

– 112 cereri de avizare a republicărilor și rectificărilor.

 

– de la Senat – 401, din care:

 

– 396 propuneri legislative;

 

– 2 amendamente la proiecte de legi și 3 la propuneri legislative;

 

– de la Camera Deputaților – 66 propuneri legislative;

 

– de la Consiliul Concurenței – 7 proiecte de regulamente și instrucțiuni;

 

– de la cetățeni – 1 inițiativă legislativă cetățenească.

 

 

2. Pe categorii de proiecte de acte normative și alte cereri de avizare, situația avizelor emise în anul 2017, în număr de 1187, se prezintă astfel:

 

– 118 pentru proiecte de legi;

 

– 33 pentru proiecte de ordonanțe;

 

– 123 pentru proiecte de ordonanțe de urgență;

 

– 433 pentru proiecte de hotărâri ale Guvernului;

 

– 410 pentru propuneri legislative;

 

– 57 pentru cereri de rectificare și republicare;

 

– 5 pentru amendamente la proiecte de legi și propuneri legislative;

 

– 7 pentru proiecte de regulamente și instrucțiuni ale Consiliului Concurenței;

 

– 1 pentru inițiative legislative cetățenești.

 

 

Felul avizelor

NUMĂR TOTAL avize emise

din care, pentru:

Proiecte de Legi

Proiecte de Ordonanțe ale Guvernului

Proiecte de Ordonanțe de urgență ale Guvernului

Proiecte de Hotărâri ale Guvernului

Propuneri legislative

Amend. la proiecte de legi

Amend. la propuneri legislative

Proiecte de regulamente și instrucțiuni

Cereri de rectificare/ republicare

Inițiative legislative cetățenești

favorabile, fără propuneri și observații

117

22

1

3

86

4

1

 

 

 

 

favorabile, cu propuneri și observații

1018

96

32

119

346

362

2

2

7

51

1

negative

52

 

 

1

1

44

 

 

 

6

 

TOTAL

1187

118

33

123

433

410

3

2

7

57

1

 

Precizăm că diferența între numărul de dosare primite spre avizare (1312) și numărul de avize (1187) emise de Consiliul Legislativ în anul 2017 este generată  de faptul că anumite proiecte au fost soluționate altfel decât prin emiterea unui aviz, respectiv au fost clasate, restituite sau conexate.

 

Cu privire la numărul avizelor emise, acesta a înregistrat o scădere față de anul precedent, de la 1332 la 1187. De asemenea, numărul avizelor negative a scăzut constant de la 89 în anul 2015, la 58 în anul 2016, și la 52 în anul supus analizei. Pe de altă parte, a scăzut destul de mult și numărul avizelor favorabile fără observații, de la 169 în anul 2016 la 117 în anul 2017.

 

Pe categorii de proiecte, se constată o creștere a numărului reglementărilor primare, inițiatorii acestora – Guvernul sau Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizat㠖 promovând în acest an mai multe proiecte de lege decât în anul anterior, respectiv 118 față de 86 în anul 2016, respectiv 66 față de 41 în anul 2016. În ceea ce privește reglementările derivate, se observă o scădere a numărului de hotărâri ale Guvernului respectiv de la 530 în anul 2016 la 449 în anul 2017, dar și o creștere a numărului ordonanțelor de urgență, de la 114 la 125 în acest an supus analizei.

 

 

3. În funcție de felul avizului emis, din totalul de 1187 de avize emise,

 

– 117 de avize au fost favorabile, fără observații și propuneri;

 

– 1018 de avize au fost favorabile cu observații și propuneri;

 

– 52 de avize au fost negative.

 

 

Din datele statistice prezentate, rezultă că numărul lucrărilor primite spre avizare în anul 2017 a fost relativ constant față de anul anterior, când au fost înregistrate 1361 de proiecte de acte normative. În ceea ce privește numărul de avize, acesta a fost mai mic decât cel din anul 2016, datorită numărului mai mare de alte soluții decât avize, cum ar fi retragerea de către inițiator a proiectului sau restituirea/conexarea unora dintre proiecte.

 

În Anexa nr.1A este prezentată situația statistică privind proiectele de acte normative primite spre avizare, pe tipuri și solicitanți, Anexa nr.1B redă situația statistică privind felul avizelor, iar Anexa nr.1C evidențiază situația statistică privind avizele emise pe tipuri de proiecte de acte normative.

 

 

Secțiunea 1 – Activitatea de avizare în cadrul principalelor domenii de activitate

 

1. Aspecte generale

 

În desfășurarea activității de avizare a Consiliului Legislativ în anul 2017, acesta s-a confruntat cu situații în general similare anilor anteriori, fiind avizate atât proiecte de acte normative întocmite corespunzător normelor legale, cât și proiecte avizate cu observații și propuneri sau avizate negativ. În cazul proiectelor care au fost avizate cu observații și propuneri, o parte însemnată s-au regăsit însușite în forma finală a actelor adoptate de legiuitor, iar în cazul avizelor negative, unele proiecte au fost chiar retrase de către inițiatori din procedura legislativă. Aceleași situații au fost întâlnite și în activitatea de avizare a formelor republicabile sau a rectificărilor, pe lângă soluționarea prin avize a acestor forme existând, în numeroase cazuri, și soluția restituirii, fie din cauza nerespectării procedurii formale de transmitere a acestor proiecte, fie din cauza constatării unor probleme de fond, care nu puteau fi soluționate prin operațiunea de republicare sau rectificare.

 

În ceea ce privește problemele sesizate în cazul proiectelor legislative, acestea au continuat să constea nu numai în paralelisme în reglementare, nesistematizare unitară a reglementărilor sau inițierea unor acte normative al căror obiect era deja reglementat în legislație, ci și în excedarea normelor constituționale sau nerespectarea prevalenței dreptului european asupra legislației interne, ori acelea în care proiectele conțineau aspecte de contradictorialitate, fie între acte normative de nivel diferit, fie chiar în cuprinsul aceluiași proiect.

 

În unele cazuri, instrumentele de prezentare și motivare a proiectelor analizate au fost susceptibile de anumite îmbunătățiri sub aspectul necesității existenței unui studiu de impact. Astfel, în considerarea art. 30 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin elaborarea unor asemenea studii de impact puteau fi estimate „costurile și beneficiile aduse în plan economic și social prin adoptarea proiectului de lege, precum și de a evidenția dificultățile care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse”.

 

Alte proiecte de acte normative au fost emise în executarea unor acte normative de nivel superior care cuprindeau termene de adoptare sau de elaborare, însă au fost transmise spre avizare după ce termenul stabilit pentru adoptare/elaborare fusese deja depășit.

 

Au existat și proiecte de acte normative care nu erau însoțite de avizul obligatoriu sau de opinia unor instituții competente, cum ar fi Consiliul Fiscal sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, ori la a căror elaborare nu s-a respectat procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale sau unele propuneri legislative care nu aveau instrumentul de motivare și prezentare realizat în conformitate cu dispozițiile legale.

 

A fost sesizată și lipsa Tabelului de concordanță dintre dispozițiile directivei Uniunii Europene care a dispus transpunerea în legislația națională și normele interne incidente. În privința anumitor proiecte în domeniul legislației bugetare sau, în domeniul relațiilor internaționale, situația cea mai des sesizată a avut în vedere cazurile în care instrumentul juridic internațional ce însoțea proiectul fie nu era semnat și ștampilat pe fiecare pagină, fie nu conținea mențiunea „conform cu originalul” sau, după caz, „traducere oficială/autorizat㔠nefiind, astfel, îndeplinite cerințele prevăzute la art. 72 alin. (3) și (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. O altă situație constatată în acest ultim domeniu a fost aceea în care inițiatorul includea instrumentul juridic internațional supus, după caz, ratificării sau aprobării, în cuprinsul unei anexe care făcea parte integrantă din proiect. Prin avizele emise, a fost subliniat faptul că, potrivit normelor de tehnică legislativă, instrumentul juridic internațional însoțește proiectul, și nu se constituie în anexă la acesta.

 

Totodată, au continuat să existe situații în care unele proiecte de ordonanță de urgență au fost transmise Consiliului Legislativ spre avizare fără a fi însoțite de avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul privind promovarea unui asemenea demers legislativ, nerespectându-se prevederile art. 31 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. În conformitate cu acest Regulament, ordonanțele de urgență trebuie avizate, în prealabil începerii procedurii de consultare, din punctul de vedere al oportunității promovării acestora, în sensul motivării situației extraordinare care determină adoptarea actului, dar și a prezentării consecințelor neadoptării actului în regim de urgență.

 

 

2. Activitatea pe domenii de avizare

 

În Dreptul public:

 

a) În domeniul administrației publice, Consiliul Legislativ a avizat, în cursul anului 2017, mai multe proiecte de acte normative cu importantă rezonanță socio-juridică, cum ar fi cele privind organizarea și funcționarea unor ministere, a unor structuri aflate în subordinea acestora, precum și a unor autorități administrative autonome, dintre care amintim:

 

– Proiectul de Lege privind Codul administrativ;

 

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

 

– Propunerea legislativă privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată;

 

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu completările și modificările ulterioare;

 

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații;

 

– Proiectul de Ordonanță de urgență pentru completarea art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010;

 

– Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 980/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei;

 

– Proiectul de Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, etc.

 

 

În acest domeniu, este de remarcat faptul că, în anul analizat, doi specialiști ai Consiliului Legislativ au făcut parte din Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului Codului administrativ al României, grup care a funcționat la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

 

Referitor la Proiectul de Lege privind Codul administrativ, în avizul favorabil cu observații și propuneri emis, Consiliul Legislativ a remarcat, în debut, faptul c㠖 pentru domeniile prevăzute în Constituție la art. 73 alin. (3) lit. e) („organizarea Guvernului…”), lit. k) („contenciosul administrativ”), lit. o) („organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia local㠖 prima Cameră sesizată este Camera Deputaților, în timp ce pentru art. 73 alin. (3) lit. d) („organizarea și desfășurarea referendumului”), lit. j) („statutul funcționarilor publici”), lit. m) („regimul juridic general al proprietății…”), lit. p) („regimul general privind raporturile de muncㅔ) și art. 123 alin. (3) („Atribuțiile prefectului”) – prima Cameră sesizată este Senatul.

 

Având în vedere că proiectul a avut ca obiect de reglementare domenii pentru care, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție, cele două Camere ale Parlamentului au o competență funcțională diferită, s-a menționat că deveneau incidente dispozițiile art. 75 alin. (4) și (5) din Legea fundamentală.

 

S-a semnalat, totodată, că proiectul Codului administrativ nu respecta întru totul ordinea elementelor structurale prevăzute în Tezele prealabile ale proiectului Codului administrativ, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 196/2016. Astfel, Partea a V-a conținea prevederi aplicabile exercitării dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, iar Partea a VI-a reglementa statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică, deși ordinea acestora trebuia să fie inversă.

 

Tot ca observație de ordin general în ceea ce privește respectarea normelor de tehnică legislativă referitoare la structura actelor normative, în aviz s-a precizat că unele părți nu erau structurate în titluri și capitole (de exemplu, Părțile a IX-a și a X-a). Un alt aspect semnalat a constat în necesitatea revederii numerotării titlurilor din Partea a II-a, unde, după Titlul II structura subsecventă trebuia marcată ca Titlul III, și nu ca Titlul IV, situație care s-a repetat în cazul Părții a V-a. Tot ca observație generală, s-au constatat elemente structurale alcătuite dintr-un număr extrem de mare de alineate (s-a exemplificat art. 324 care cuprindea 29 de alineate).

 

Analiza pe articole a acestui important proiect de act normativ a evidențiat numeroase aspecte de luat în considerare de către inițiator, cum ar fi cel de la art. 10, unde s-a sugerat reanalizarea tezei întâi, întrucât, prin natura lor, autoritățile publice urmăresc exclusiv realizarea interesului public, nu și a unor interese personale sau de grup.

 

La art. 20, pentru caracterul complet al reglementării, s-a formulat recomandarea ca textul să cuprindă și o normă referitoare la numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

La art. 22, s-a sugerat să se analizeze dacă textul nu ar fi trebuit să cuprindă o normă prin care să se stabilească ce acte emite Secretarul General al Guvernului.

 

La alin. (3) teza finală, pentru claritatea normei, s-a recomandat ca, prin deciziile de numire în funcțiile de secretar general al Guvernului și de secretar general adjunct al Guvernului să se stabilească natura funcțiilor potrivit primei teze, și nu statutul celor două funcții, acesta fiind de domeniul legii.

 

Referitor la art. 57 alin. (8), s-a sugerat să se analizeze dacă această normă se mai justifica, în condițiile în care art. 503, respectiv art. 569, la care se făcea trimitere, conțineau reglementări generale aplicabile tuturor funcționarilor publici și întregului personalul contractual, inclusiv celor de la nivelul ministerelor. În condițiile eliminării acesteia, s-a precizat că devenea necesară reformularea textelor de la alin. (9) și (10).

 

La art. 78 lit. d), s-a recomandat să se analizeze în ce măsură acea categorie de atribuții era compatibilă cu rolul constituțional al prefectului de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

 

La art. 156 alin. (5), s-a considerat că ordinul prefectului ar fi trebuit să vizeze doar situațiile în care este necesară validarea mandatelor supleanților ca urmare a intervenirii cazului prevăzut la art. 157 alin. (1) lit. b), întrucât cazul de la art. 157 alin. (1) lit. a) este constatat de instanță, iar potrivit alin. (2) al art. 157, mandatele supleanților sunt validate în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a încheierii de invalidare a mandatului consilierului local declarat ales, nu de la data emiterii ordinului prefectului.

 

Cu privire la art. 157 alin. (1) lit. a), s-a sugerat reanalizarea textului în condițiile în care „situația precizată la art. 153” se regăsea la art. 152 alin. (2) lit. g).

 

La alin. (5), s-a semnalat că dispoziția de la art. 152 alin. (4) nu ar putea fi aplicată în mod corespunzător pentru acea situație, întrucât respectivul alineat prevedea un termen care se împlinea cu 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol. S-a precizat că termenul prevăzut de art. 152 alin. (1) era de cel mult 25 de zile de la data desfășurării alegerilor. Prin urmare, s-a propus ca textul să prevadă un termen pentru transmiterea de către secretarul unității administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare prevăzute la alineatul la care se face trimitere.

 

S-a apreciat că art. 157 ar trebui completat cu norme care să prevadă procedura de urmat în cazul în care mandatul supleantului este invalidat sau în cazul în care acesta nu depune sau refuză să depună jurământul, cu respectarea termenului maxim de 60 de zile, prevăzut la art. 151 alin. (1).

 

La art. 160 alin. (1), având în vedere denumirea marginală a articolului, s-a semnalat că textul nu se încadra tematic în cuprinsul acestuia, întrucât invalidarea mandatelor consilierilor locali declarați aleși se face în cadrul procedurii de constituire a consiliului local, potrivit art. 152, și nu pe durata mandatului consiliului local, iar art. 157 se referea la validarea supleanților, în cadrul aceleiași proceduri. Pe de altă parte, art. 157 alin. (2) prevedea că mandatele supleanților erau validate în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a încheierii de invalidare a mandatului consilierului local declarat ales, motiv pentru care s-a sugerat eliminarea textului propus pentru alin. (1) al art. 160.

 

La art. 162, referitor la organizarea comisiilor de specialitate, pentru evitarea riscurilor existenței unor vicii de neconstituționalitate, s-a apreciat că, la stabilirea componenței acestora, ar fi trebuit să se țină cont de configurația politică a consiliului local rezultată în urma alegerilor, și nu de ponderea grupurilor de consilieri în cadrul consiliului local. S-a sugerat, de aceea, reanalizarea textelor propuse.

 

De remarcat că, în anul 2017, Consiliul Legislativ a primit de la Secretarul General al Senatului și o Propunere legislativă privind Codul administrativ al României, într-o formă asemănătoare proiectului de lege, pentru care s-a emis, de asemenea, aviz favorabil cu observații și propuneri.

 

 

– Cu privire la Propunerea legislativă privind înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, prin divizarea parțială a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, în avizul emis, Consiliul Legislativ a semnalat că art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 prevede că reorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare ce fac obiectul dispozițiilor Legii nr. 45/2009 se face, de la data intrării în vigoare a legii, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la propunerea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru anexele nr. 1-3 și 5. Or, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava «Mihai Cristea» se regăsea în anexa nr. 2 „Institutele de cercetare-dezvoltare de ramură care funcționează în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, la poziția nr. 13.

 

Întrucât soluțiile legislative propuse prin proiect vizau aspecte ce țineau de organizarea uneia dintre instituțiile la care făcea referire art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011, domeniu care, potrivit textului de lege menționat, se subscrie obiectului de reglementare al unei hotărâri a Guvernului, rezulta o necorelare a dispozițiilor din cuprinsul a două acte normative cu aceeași forță juridică.

 

În plus, s-a semnalat că noua reglementare nu era în acord cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție și cu art. 61 alin. (1) din Constituție, referitor la rolul Parlamentului, avându-se în vedere Decizia nr. 494/2013 a Curții Constituționale în care Curtea a reținut, printre altele, că: „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție și transformarea acesteia în autoritate publică executivă”.

 

 

– Analizând Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care a vizat, potrivit Expunerii de motive, eliminarea dificultăților întâlnite în practică referitoare la validarea aleșilor locali sau la desfășurarea ședințelor consiliilor locale/județene, Consiliul Legislativ a semnalat prin avizul emis că soluția legislativă prevăzută la art. 30 alin. (2) nu se corela cu textul propus pentru alin. (3) al aceluiași articol, deoarece reglementa numai situația în care consilierii absentează motivat, în condițiile prevăzute la alin. (5). Prin urmare, s-a menționat că teza a doua ar fi trebuit să aibă în vedere convocarea ședinței și în situația în care consilierii absentează fără motive temeinice.

 

La art. 30 alin. (3), s-a semnalat că, în condițiile validării consilierilor locali de către instanță, tot instanța, prin hotărâre, și nu prefectul, prin ordin, trebuie să decidă și cu privire la declararea vacante a locurilor consilierilor locali, prefectul putând doar sesiza instanța, având ca dovadă procesul-verbal de ședință. În plus, s-a arătat că tot instanța trebuie să se pronunțe și cu privire la validarea consilierilor supleanți, în lipsa validării, aceștia neputându-i înlocui pe titularii absenți. S-a impus, de aceea, reanalizarea și reformularea textului.

 

 

b) În domeniul legislației electorale, au fost inițiate în anul 2017 propunerile legislative care au vizat mai ales modificarea și/sau completarea:

 

– Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale;

 

– Legii administrației publice locale nr. 215/2001;

 

– Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

 

– Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;

 

– dar și a Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

 

 

Cu prilejul avizării Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015, prin care se viza ca alegerea primarului să se realizeze în două tururi de scrutin, Consiliul Legislativ, fără a se pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative propuse, a sugerat să se analizeze dacă proiectul nu ar fi trebuit completat cu norme referitoare la campania electorală între cele două tururi de scrutin, la tipărirea buletinelor de vot, precum și la organizarea și desfășurarea celui de-al II-lea tur.

 

Totodată, s-a opinat că propunerea legislativă ar fi trebuit să vizeze și o intervenție legislativă asupra art. 102 din actul normativ de bază, pentru punerea acestuia în acord cu modificările preconizate pentru art. 101.

 

 

– Referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, care avea în vedere o intervenție legislativă în sensul stabilirii interdicției de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive, Consiliul Legislativ a semnalat că, prin Decizia nr. 304 din 4 mai 2017 Curtea Constituțională a reținut c㠄este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni și a circumstanția sfera de incidență a decăderilor, interdicțiilor, precum și a incapacităților care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce privește interdicția dobândirii calității de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicții cu caracter general – lipsa oricărei condamnări penale, așa cum este reglementat în prezent – și instituirea unei interdicții speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracțiunilor săvârșite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.

 

 

– La Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, care reglementa publicarea proiectului de lege de revizuire a Constituției în Monitorul Oficial al României, precum și stabilirea unui criteriu pentru determinarea datei desfășurării referendumului, Consiliul Legislativ a reținut, prin avizul său, că la textul propus la pct. 2 pentru alin. (3) al art. 6, deși norma nu era foarte clară, proiectul de revizuire a Constituției putând fi adoptat de Camera Deputaților și de Senat în zile diferite, se putea deduce că, prin sintagma „aceeași zi”, s-a avut în vedere ziua în care proiectul îndeplinește condiția de a fi adoptat de Camera decizională. În continuare, Consiliul Legislativ a apreciat că era necesar să se analizeze dacă stabilirea datei publicării legii de revizuire a Constituției la data adoptării acesteia nu ar fi contravenit prevederilor art. 156 teza întâi din Constituție, potrivit cărora legea de revizuire a Constituției se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptării.

 

 

c) În domeniul legislației penale, proiectele și propunerile legislative avizate în anul 2017 au avut ca obiect principal punerea de acord a dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate, precum și al transpunerii în legislația națională a unor prevederi din cuprinsul unor directive adoptate la nivelul Uniunii Europene: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

 

În acest sens, Guvernul a transmis spre avizare trei proiecte de lege, care au fost avizate favorabil, cu observații și propuneri. În avizele Consiliului Legislativ, pe lângă recomandările referitoare la respectarea normelor de tehnică legislativă, s-au semnalat aspecte privind reglementările propuse, care au fost, în general, avute în vedere de inițiator, astfel cum rezultă din forma proiectelor depuse spre adoptare la Senat.

 

De exemplu, referitor la reglementarea aplicării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, s-a apreciat că normele propuse ar trebui reformulate, astfel încât din redactare să rezulte cu claritate că nu sunt avute în vedere ipotezele de tipul celor la care se face referire chiar în Decizia Curții Constituționale nr. 372/2014, în care „norma mai favorabilă, ulterioară, se integrează în cuprinsul aceluiași act normativ, nefiind modificată viziunea de ansamblu a reglementării în materie penală”.

 

În acest context, s-a menționat că prin Decizia nr. 372/2014, instanța de contencios constituțional a subliniat c㠄situația este în mod vădit diferită în cazul succesiunii în timp a două coduri penale, întrucât într-o atare ipoteză se schimbă opțiunea puterii legislative cu privire la însăși filosofia politicii penale. Această nouă concepție nu putea nicidecum să aibă în vedere posibilitatea îmbinării dispozițiilor celor două legi pentru a obține o a treia lege (lex tertia)”.

 

S-a semnalat și că, întrucât în cuprinsul Codului penal nu pot fi prevăzute dispoziții referitoare la succesiunea în timp a codurilor penale, ar fi de analizat dacă o dispoziție care să vizeze aplicarea legii penale mai favorabile în situația succesiunii în timp a codurilor nu ar fi mai potrivit să fie prevăzută în cuprinsul Titlului I – Dispoziții privind aplicarea în timp a legii penale din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. S-a precizat că, potrivit art.1 din Legea nr. 286/2009, acest act normativ cuprinde dispozițiile privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, având ca principal obiect punerea de acord a legislației penale existente cu prevederile acestuia, precum și stabilirea regulilor pentru soluționarea conflictului de legi rezultând din intrarea în vigoare a Codului penal. Observația a fost însușită, proiectul depus la Senat cuprinzând o modificare în acest sens a Legii nr. 187/2012.

 

În plus, în avize s-a precizat că, în cadrul unor articole succesive, publicate în mai multe numere ale revistei Consiliului Legislativ, s-a făcut inventarul tuturor dispozițiilor din Codul penal și Codul de procedură penală declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.

 

Pe de altă parte, în avizul referitor la ultimul proiect dintre cele trei proiecte de lege transmise spre avizare de Secretariatul General al Guvernului, s-a precizat că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 29 septembrie 2017, a fost constituită Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, care are drept obiectiv, printre altele, și modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală în raport cu deciziile Curții Constituționale. Potrivit art. 6 alin. (1) din respectiva hotărâre, Comisia va elabora în termen de 150 de zile propunerile legislative privind punerea în acord a modificărilor intervenite în Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală, după data adoptării lor și până în prezent, precum și modificarea prevederilor legale constatate ca neconstituționale și punerea de acord cu deciziile Curții Constituționale.

 

 

– În ceea ce privește modificările Codului penal și ale Codului de procedură penală adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, acestea au făcut obiectul unor intervenții legislative la scurt timp după publicarea actului normativ modificator. Pentru motivele menționate în preambul, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017 s-a recurs la soluția abrogării în întregime a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017, și nu aceea constând într-o nouă modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, astfel cum ar fi fost mai indicat din punct de vedere al tehnicii legislative. Astfel, în preambul s-a precizat că această soluție legislativă a fost adoptată, „observând că tensiunile existente pot fi înlăturate prin abrogarea expresă și imediată a acelor texte care au suscitat reacțiile masive menționate”. Având în vedere că normele din cuprinsul Codului de procedură penală care au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 intraseră deja în vigoare, a fost necesară, așa cum s-a subliniat și în preambul „o intervenție expresă asupra textelor din Codul de procedură penală care intraseră deja în vigoare astfel încât acestea să revină la forma avută înainte de adoptarea ordonanței menționate”.

 

În avizul referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, s-a subliniat că este necesară completarea preambulului, cu precizarea expresă că respectivele norme urmează să se aplice, din nou, ținându-se seama de deciziile Curții Constituționale nr. 586/2016 și nr. 614/2016. Precizăm că observația a fost însușită.

 

 

– Prezintă relevanță, de asemenea, Proiectul de Lege pentru grațierea unor pedepse, în avizul Consiliului Legislativ precizându-se că pentru stabilirea sferei infracțiunilor a căror săvârșire face inaplicabile dispozițiile referitoare la grațiere, trebuie să se țină seama de faptul că o parte dintre pedepsele care ar intra în sfera de aplicare a legii de grațiere au fost pronunțate în temeiul dispozițiilor legale anterioare datei de 1 februarie 2014, când au intrat în vigoare noul Cod penal și modificările legislației penale speciale prevăzute de Legea nr. 187/2009. Mai mult decât atât, în situația aplicării legii penale mai favorabile, și o parte dintre hotărârile definitive care s-au pronunțat după data de 1 februarie 2014 au avut în vedere incriminările prevăzute de legislația penală anterior acestei date.

 

S-a arătat c㠖 deși alin. (4) al art. 5 din proiect prevedea că referirea la infracțiunile prevăzute de Codul penal se consideră făcută și la infracțiunile corespunzătoare, prevăzute de Codul penal din 1969 sau de legi speciale care au fost modificate sau abrogate la intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal – o astfel de soluție legislativă nu îndeplinea criteriile de claritate și previzibilitate necesare unei norme penale. Astfel, stabilirea corespondențelor între incriminările succesive ale unei fapte poate fi obiect al unor interpretări diferite, care ar conduce la aplicarea neunitară a dispozițiilor privind grațierea, cu efecte asupra principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție.

 

Mai mult decât atât, în ceea ce privește unele dintre infracțiuni, legile penale speciale care le prevăd au fost republicate ulterior modificării lor prin Legea nr. 187/2012, dându-se textelor o nouă numerotare. În aceste situații, pentru asigurarea unei reglementări corecte și previzibile, s-a precizat că trimiterile trebuie să aibă în vedere atât articolele din redactarea inițială, cât și cele după republicarea legii, cu renumerotarea textelor, realizându-se astfel corespondența acestora. Observația nu a fost însușită, proiectul depus spre adoptare la Senat necuprinzând soluțiile legislative propuse prin aviz.

 

În ceea ce privește sfera infracțiunilor exceptate de la grațiere, fără a se pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative propuse, în același aviz, Consiliul Legislativ a sugerat să se analizeze dacă nu ar trebui ca – având în vedere gravitatea faptelor - în această categorie să intre și infracțiunile din cuprinsul Titlului XI – Infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate, precum și din cuprinsul Titlului XII – Infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, din Partea specială a Codului penal. Observația a fost însușită, respectivele infracțiuni fiind prevăzute în categoria celor exceptate de la grațiere în proiectul depus spre adoptare la Senat.

 

 

– Cu referire la Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunii, avizat favorabil, cu observații și propuneri, Consiliul Legislativ a semnalat, în legătură cu modificarea art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, că prin utilizarea sintagmei „dacă autorul a recunoscut fapta”, textul nu este suficient de clar în ceea ce privește modalitatea în care autorul urmează să realizeze recunoașterea faptei (prin ce act și în fața cărei entități), astfel încât reglementarea ar fi trebuit completată în mod corespunzător. Observația a fost însușită, astfel încât în proiectul depus spre adoptare la Senat, expresia „dacă autorul a recunoscut fapta” a fost înlocuită cu sintagma „dacă autorul a recunoscut fapta în fața organelor judiciare sau, în cazul prevăzut la art. 69, în fața mediatorului”.

 

 

d) În domeniul legislației contravenționale, observațiile cuprinse în avizele emise de Consiliul Legislativ în anul 2017 au avut în vedere imperativul asigurării uniformității reglementărilor în domeniu, precum și necesitatea instituirii unor reglementări complete.

 

În acest sens, cu titlu de exemplu, precizăm că una dintre observațiile cel mai des formulate în avizele Consiliului Legislativ a avut în vedere completarea proiectelor cu dispoziția privind aplicarea, în ceea ce privește contravențiile, a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. În acest sens, s-a propus introducerea unei norme exprese în cuprinsul proiectelor, potrivit următorului model:

 

„Contravențiilor prevăzute la art… le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Referitor la soluțiile legislative prin care se stabileau sancțiuni contravenționale aplicabile unor autorități publice locale, s-a menționat că, așa cum a subliniat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 574/2014, „în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică”, neputând fi, așadar, subiect activ al contravenției. Pe de altă parte, având în vedere că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, doar unitatea administrativ-teritorială are personalitate juridică, nici consiliul județean, care se constituie, potrivit art. 24, ca autoritate a administrației publice locale, nu are personalitate juridică, și nu poate fi subiect activ al contravenției. S-a precizat, de aceea, că este necesară reanalizarea, sub aceste aspecte, a soluțiilor legislative propuse și reformularea corespunzătoare a normelor.

 

 

e) În domeniul relațiilor internaționale, în anul 2017 au fost avizate proiecte de acte normative având ca obiect ratificarea, aprobarea sau aderarea la diferite instrumente juridice internaționale. Având în vedere conținutul lor, aceste instrumente juridice au intrat fie sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele, fie le-au fost aplicabile prevederile Ordonanței de urgență nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, proiectele de acte normative au cuprins prevederi referitoare la angajarea răspunderii pe plan internațional, la nivel de stat, guvern sau departament, în domenii, precum: cooperarea în domeniul militar; cooperarea în domeniul mediului; cooperarea în domeniul probațiunii și al sistemului penitenciar; cooperarea în domeniul securității nucleare; protecția reciprocă a informațiilor clasificate; amendamente la acordurile de împrumut.

 

Consiliul Legislativ a urmărit, prin avizele emise, ca proiectele de acte normative să fie conforme cu angajamentele internaționale asumate la nivel de stat, guvernamental sau departamental.

 

Dintre instrumentele juridice internaționale supuse ratificării, respectiv aprobării, menționăm: Acordul de parteneriat strategic între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 30 octombrie 2016; Convenția dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Sarajevo, la 6 decembrie 2016; Acordul dintre Guvernul României și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind acordarea de privilegii și imunități OIAC, semnat la Haga, la 6 septembrie 2017; Tratatul dintre România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Brasilia, la 13 iunie 2017 etc.

 

Proiectele supuse avizării au respectat, în cea mai mare parte, exigențele normelor legale și cutumiare de drept al tratatelor, astfel că observațiile și propunerile formulate în avize s-au rezumat, în principal, la aspecte de tehnică legislativă, observându-se, din acest punct de vedere, o îmbunătățire pe plan redacțional. Cu toate acestea, unele proiecte rețin atenția, în sensul particularităților pe care le-au conținut și pentru care, prin avizul emis, Consiliul Legislativ a propus soluții legislative absolut necesare promovării acestora, inițiatorii preluând toate observațiile formulate. Menționăm, cu titlu de exemplu:

 

 

– Proiectul de Lege privind ratificarea schimbului de scrisori semnate de Prim-ministrul Guvernului României la 31 mai 2017 la București și de Secretarul-General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică la 30 mai 2017 la Paris privind participarea României, în calitate de stat membru, la Agenția pentru Energie Nucleară din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și la baza de date a acesteia. În cuprinsul avizului a fost semnalat faptul că, potrivit art. 29 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, schimbul de scrisori reprezintă forma simplificată de încheiere a unei înțelegeri internaționale. Așa cum rezulta și din documentele ce însoțeau proiectul, prin schimbul de scrisori semnate s-a realizat o înțelegere, un acord, cu privire la participarea României, în calitate de stat membru, la Agenția pentru Energie Nucleară din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și la baza de date a acesteia. Prin urmare, proiectul trebuia să aibă în vedere ratificarea acestei înțelegeri, și nu ratificarea schimbului de scrisori.

 

 

– În cazul Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și la alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis la 3 iulie 2016, Consiliul Legislativ a semnalat că, pentru respectarea uzanțelor de tehnică legislativă și în concordanță cu prevederile art. 34 alin. (5) din Legea nr. 590/2003, era necesară inserarea unui articol distinct, care să reglementeze, potrivit legislației naționale, data la care respectiva Convenție își încetează valabilitatea, aspect pe care inițiatorul l-a avut în vedere, fiind adoptată Legea nr. 6/2018.

 

 

– Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Actului adițional nr. 2 la Acordul de finanțare dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții privind programul JEREMIE în România, semnat la București la 19 noiembrie 2013 și la Luxemburg la 15 noiembrie 2013, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 916/2013, a reținut atenția prin faptul că, în cuprinsul Notei de fundamentare, existau informații care nu erau corelate. S-a formulat observația ca, în Nota de fundamentare, să se  clarifice aceste aspecte, deoarece, în măsura în care Actul adițional se referea la asumarea unui angajament financiar care ar fi impus sarcini suplimentare la bugetul de stat, în aplicarea prevederilor art. 19 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, Actul adițional ar fi trebuit să fie supus Parlamentului spre ratificare, acesta neputând fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

 

 

f) În domeniul legislației bugetare, fiscale și monetare, Consiliul Legislativ a analizat 238 de proiecte legislative, iar sub aspectul obiectului de reglementare, soluțiile legislative preconizate au vizat, în principal, similar anilor anteriori, următoarele aspecte:

 

– modificarea și/sau completarea principalelor acte normative din materie fiscală, respectiv a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

 

– proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018 și al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018;

 

– rectificarea bugetului de stat pe anul 2017 și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017;

 

– aprobarea, prin lege, a contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2016, a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2016;

 

– amendarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

 

– eliminarea ori, după caz, introducerea unor taxe și, subsecvent, modificarea și completarea unor acte normative în materie fiscală;

 

– aprobarea plății unor contribuții financiare la organismele internaționale;

 

– aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare;

 

– finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

 

– stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice;

 

– auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate;

 

– modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

Menționăm că avizele emise de Consiliul Legislativ au avut în vedere și proiecte de acte normative din materia achizițiilor publice, dreptului concurenței, aprobarea unor proiecte/programe de finanțare, respectiv de organizarea și funcționarea unor entități din domeniul financiar-bancar și fiscal.

 

Un aspect important sesizat în materia modificărilor și a completărilor aduse Codului fiscal a vizat lipsa, în anumite cazuri, în varianta transmisă spre avizare, a avizului obligatoriu/opiniei al/a unor instituții/entități competente, cum ar fi Consiliul Fiscal, Consiliul Economic și Social, Banca Națională a României ori Autoritatea de Supraveghere Financiară. De asemenea, având în vedere numeroasele proiecte și propuneri legislative de modificare și/sau completare a Codului fiscal, înregistrate în vederea avizării,  a fost recomandată, pentru asigurarea sistematizării legislației și promovării unor soluții unitare, adoptarea unui singur act normativ.

 

*

 

În paralel cu activitatea specifică de avizare, Consiliul Legislativ, printr-un reprezentant al său, a participat și la lucrările Comisiei de specialitate pentru elaborarea Codului finanțelor publice locale, organizată la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

 

Pe parcursul dezbaterilor, Consiliul Legislativ a susținut și contribuit, potrivit competențelor specifice, la realizarea unei legislații unitare în materia finanțelor publice locale, prin utilizarea aceleiași terminologii pentru redarea acelorași realități juridice, principii și concepte, reducându-se astfel riscul interpretării lor diferențiate.

 

Dezbaterile din cadrul Comisiei au vizat atât aspecte legate de formă și de tehnică legislativă, dar mai ales au fost centrate pe enunțarea unor principii, pe necesitatea definirii mai clare a noțiunilor utilizate sau pe introducerea unor principii ori a unor măsuri suplimentare.

 

Proiectul a fost finalizat și supus dezbaterii publice, urmând a parcurge etapele procedurale aferente adoptării de către legiuitor.

 

 

g) În domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale,  au fost propuse spre modificare și/sau completare mai multe acte de referință în domeniu, cum ar fi:

 

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații;

 

– Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe;

 

– Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României;

 

– Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române; 

 

– Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

 

– Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

 

 

Alte proiecte legislative au avut ca obiect aprobarea numărului maxim de personal pe anul 2017 pentru operatorii economici din industria de apărare care desfășoară activități conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare sau aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare.

 

 

– Printre actele normative cu impact deosebit s-a aflat și Proiectul de Ordonanță privind formarea inițială a ofițerilor în activitate din Ministerul Apărării Naționale în instituții de învățământ superior militar din străinătate. În avizul său, Consiliul Legislativ a semnalat că normele propuse la art. 1 alin. (1) și (2) din proiect aveau în vedere „programe de studii universitare de licență sau similare”, în timp ce textul preconizat pentru art. 2 alin. (1) viza „programul de studii universitare pentru formarea inițială a ofițerilor în activitate”. Pentru evitarea echivocului, s-a sugerat revederea și corelarea normelor.

 

O altă recomandare formulată pentru a conferi unitate terminologică și pentru un spor de rigoare normativă, a fost aceea privind corelarea textelor, având în vedere că art. 3 alin. (1) se referea la „instituții de învățământ superior din străinătate”, în timp ce art. 4 făcea referire la „instituții militare de învățământ superior”.

 

 

– Referitor la Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență,  Consiliul Legislativ, în avizul favorabil cu observații și propuneri, a arătat că, la momentul respectiv, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență era organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare.

 

Totodată, în aviz s-a precizat că o dispoziție similară se regăsea și în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare.

 

De asemenea, s-a subliniat că organizarea și funcționarea acestei instituții era reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

 

Față de cele de mai sus, s-a relevat că activitatea și atribuțiile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență erau reglementate prin mai multe acte normative, asupra cărora s-a constatat că nu se intervenea prin propunerea legislativă și nici nu se stabileau raporturile dintre acestea și proiectul respectiv.

 

Mai mult decât atât, s-a semnalat că între cadrul normativ existent la vremea respectivă și propunerea legislativă existau atât puncte comune, cât și o serie de deosebiri, unele dintre normele proiectului constituind chiar elemente de noutate.

 

Pentru a se evita contradicțiile și paralelismele în reglementare, Consiliul Legislativ, în avizul formulat, a recomandat elaborarea unui act normativ nou, care să reprezinte o reglementare unică și completă, incluzând toate aspectele activității IGSU, atât cele privind protecția civilă, cât și cele referitoare la activitatea pompierilor militari, urmând a fi abrogate actele normative aflate în vigoare.

 

De asemenea, în ceea ce  privește competența de legiferare în domeniul înființării, organizării și funcționării organelor de specialitate ale administrației publice centrale, fără a se pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate, s-au menționat cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 16/2007, potrivit căreia „În cadrul administrației publice centrale de specialitate, alături de ministere, se pot înființa și alte organe de specialitate, care funcționează în subordinea Guvernului. Dacă art. 116 din Constituție consacră principiile de organizare ale autorităților administrației publice centrale de specialitate, regulile după care ele se constituie sunt stabilite de prevederile constituționale ale art. 117. Astfel, alin. (1) și (3) ale art. 117, prevăzând că ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii și că autoritățile administrative autonome se pot înființa prin lege organică, consacră principiul potrivit căruia acest domeniu este de competența exclusivă a Parlamentului. În ceea ce privește înființarea altor organe de specialitate decât ministerele și autoritățile autonome, dar ca autorități guvernamentale, art. 117 alin. (2) din Constituție stabilește dreptul Guvernului de a le înființa, dar numai în cazul în care acest drept îi este recunoscut prin lege și doar cu avizul Curții de Conturi.

 

Așadar, normele cuprinse în alin. (2) și (3) ale art. 117 din Constituție, referitoare la competența Parlamentului și a Guvernului, care sunt de strictă interpretare constituțională, fac o distincție, fără echivoc, cu privire la modalitățile de înființare a celor două categorii de autorități menționate”.

 

Ulterior, Consiliul Legislativ a primit spre avizare o altă Propunere legislativă privind organizarea și funcționarea corpului pompierilor militari și a protecției civile, avizată favorabil cu observații și propuneri, proiect care avea o formă asemănătoare cu cea a Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, analizată anterior.

 

Referitor la soluțiile legislative propuse și având în vedere că prin art. 5 alin. (2) lit. c) din proiect era propusă spre abrogare Ordonanța Guvernului nr. 88/2001, s-a semnalat că se preconiza abrogarea chiar a normei de înființare a Inspectoratului General, prevăzută în art. 1 alin. (5) din acest act normativ.

 

Totodată, s-a mai semnalat că prin proiectul analizat nu se mai preciza expres nici natura juridică a Inspectoratului General și nici subordonarea acestuia, rezultând, pe cale de consecință, că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu mai funcționa ca organ de specialitate al administrației publice centrale, ci era, potrivit art. 4 alin. (1) din proiect „unitate centrală cu personalitate juridică și competență teritorială generală”.

 

Pe de altă parte, s-a semnalat că proiectul cuprindea norme care se suprapuneau cu unele din prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2009 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, fără ca asupra acestora să se intervină legislativ și fără a se stabili raporturile dintre această ordonanță și proiectul analizat.

 

Față de cele de mai sus, pentru a se evita contradicțiile și paralelismele în reglementare, a fost recomandată, ca și în avizul anterior, existența unui singur act normativ, care să reprezinte o reglementare unică și completă, incluzând toate aspectele activității IGSU, atât cele privind protecția civilă, cât și cele referitoare la activitatea pompierilor militari, urmând a fi modificate sau abrogate expres normele care vor genera contradicții în raport cu noua reglementare în vigoare.

 

 

În Dreptul privat:

 

a) Pentru anul 2017, în domeniul legislației civile, au fost întâlnite ipoteze și soluții legislative diverse care, în cadrul avizelor emise, au comportat observații și propuneri relevante din punctul de vedere al normelor în domeniu.

 

– De exemplu, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, avea ca obiect, în fapt, prorogarea termenelor prevăzute de art. 11 alin. (1) și art. 20 alin. (5) din Legea nr. 165/2013. În aviz s-a semnalat că respectivele termene au mai fost prorogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2015, precum și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, ceea ce ar putea contraveni considerentelor exprimate în Decizia Curții Constituționale nr. 1278/2010, potrivit cărora „prorogarea repetată a intrării în vigoare a prevederilor art.(…) nu este de dorit, întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esența dreptului (…), ceea ce este inadmisibil.” Totodată, s-a semnalat și faptul că titlul Legii nr. 165/2013 este „privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România”, or prorogarea repetată a termenelor prevăzute de lege estompează ideea de finalizare a procesului de restituire.

 

S-a semnalat și faptul că, potrivit normei propuse pentru art. 20 alin. (5), terenurile puse la dispoziția comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foștilor proprietari, sunt afectate valorificării punctelor acordate potrivit prezentei legi. S-a menționat că modalitatea de valorificare a punctelor acordate este reglementată de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, astfel încât era necesară corelarea termenelor propuse a fi prorogate cu termenul prevăzut de lege lata de art. 27 alin. (1).

 

 

– La Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în ceea ce privește norma art. 7261 alin. (1), în aviz s-a menționat că textul propus urma a face parte din Capitolul VIII - Întoarcerea executării, al Titlului I – Dispoziții generale din Cartea a V-a – Despre executarea silită, or soluțiile legislative nu pot fi încadrate în ipoteza întoarcerii executării. Ca urmare, s-a recomandat revederea normei.

 

S-a semnalat și că, potrivit prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.” În ceea ce privește aceleași cerințe de calitate a normelor, garanție a principiului legalității, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârile din 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007, 24 mai 2007 și 5 ianuarie 2010, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) și Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), a reținut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanție a principiului legalității. În plus, a fost statuat faptul că nu poate fi considerată drept „lege” decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.

 

În acest sens, pentru claritatea, predictibilitatea și precizia normelor, s-a recomandat reformularea corespunzătoare a expresiei „care ajung ca stadiu procedural la executarea” din partea introductivă a alin. (1), respectiv a expresiei „lămurirea creanței datorate prin procedura contestației” din textul propus pentru lit. a).

 

 

b) În domeniul legislației sociale, a muncii, a protecției și asistenței sociale, în cursul anului 2017 este de menționat Propunerea legislativă Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

 

În aviz, referitor la măsurile propuse, s-a semnalat că sistemul de salarizare care va fi instituit prin propunerea legislativă va avea la bază principiile enumerate la art. 6. Ca urmare, era necesar ca stabilirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare funcție dintre cele prevăzute în anexele la proiect să fie realizată cu respectarea respectivelor principii.

 

Astfel, pentru asigurarea principiilor importanței sociale a muncii și al ierarhizării pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, salariile dintr-o unitate corespunzătoare funcțiilor de execuție ar fi trebuit să nu fie mai mari decât salariile corespunzătoare funcțiilor de conducere din aceeași unitate. S-a avut în vedere faptul că, la funcțiile de conducere, gradațiile corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă sunt incluse la nivel maxim în salariul de bază, iar pentru funcțiile de execuție, salariul de bază este la gradația 0, urmând să fie majorat conform fiecărei gradații corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, putând ajunge astfel, în anumite cazuri, mai mari decât salariile de bază corespunzătoare funcțiilor de conducere din aceeași structură organizatorică, încălcând astfel prevederile principiilor de la art. 6.

 

Dacă aceste valori se majorau ținând cont de tranșele de vechime în muncă prevăzute la art. 10 din propunerea legislativă, se ajungea ca un auditor gradul IA cu vechime peste 20 de ani să aibă un salariu de bază mai mare decât al unui director general adjunct gradul I.

 

Un alt exemplu al acestei situații era reprezentat de anexa nr. VIII, Capitolul II lit. B pct. I, unde, pentru unele funcții de execuție, salariul de bază corespunzător gradației de vechime 0 va fi în anul 2022 mai mare decât cel prevăzut pentru unele funcții de conducere în care este cuprinsă gradația maximă de vechime.

 

S-a sugerat reanalizarea și revederea tuturor salariilor de bază prevăzute de prezenta lege, astfel încât, indiferent de vechimea în muncă, o funcție de execuție să nu fie remunerată mai mult decât o funcție de conducere.

 

La art. 40, s-a observat că, prin aplicarea normei, în actuala redactare, se realiza o diferență de tratament între persoanele ale căror pensii se află în plată și cele ale căror pensii vor fi stabilite sau acordate după data de 1 iulie 2017, ceea ce putea fi apreciat ca fiind discriminatoriu. S-a menționat că, în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, se precizează c㠄în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că art. 1 din Protocolul adițional la Convenție nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta art. 14 din Convenție privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislație care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale – indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuții -, acea legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenție.”

 

 

– Tot în acest domeniu, un proiect normativ complex a fost Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a avut ca obiect  instituirea unei derogări de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare; modificarea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare,  modificarea art. 43 alin. (3) din  Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare; abrogarea alin. (2) al art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017; modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare; modificarea datelor de intrare în vigoare prevăzute la art. 97 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune;  modificarea art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituirea unor derogări de la Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

În avizul favorabil, cu observații și propuneri, Consiliul Legislativ a semnalat, printre altele, faptul că Nota de fundamentare și preambulul nu conțineau argumentele pentru care se instituiau derogări de la prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nici  motivele pentru care se intervine asupra art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. De asemenea, nu se arăta de ce aceste intervenții sunt considerate urgente și constituie situații extraordinare, astfel încât să fie reglementate printr-o ordonanță de urgență. În aceste două cazuri, în mod evident, nu erau respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată și ale art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

c) În domeniul legislației agrare și asociative, menționăm intervențiile legislative preconizate asupra Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au făcut obiectul Propunerii legislative pentru completarea art.6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național, precum și al Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

 

Este de semnalat și avizarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan  și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului sau a Proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.

 

 

d) În domeniul legislației comerciale, în anul 2017 au fost evidențiate, în special, proiectele care au avut în vedere adoptarea unor măsuri:

 

– pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, denumit Programul „Start–up Nation – România”;

 

– referitoare la modificarea unor acte normative în vederea reglementării unor aspecte ale activității comerciale;

 

– privind aprobarea unor situații privind mandatarea Ministerului Energiei pentru transferul unor pachete de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de agent termic la unitățile administrației publice locale în vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

 

 

Au fost avizate și mai multe proiecte privind modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

Observațiile și propunerile de tehnică legislativă formulate în avize au fost preluate, în unele cazuri, parțial, iar observațiile de fond au fost preluate, în majoritatea cazurilor, în totalitate.

 

În legătură directă cu acest domeniu, s-au remarcat proiectele care priveau participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții cu suma de 4 milioane euro în anul 2018, cele privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Dezvoltare a României – S.A., precum și cele referitoare la  modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1066/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. București  și în care observațiile și propunerile formulate de Consiliul Legislativ au fost preluate integral.

 

În domeniul insolvenței, s-a distins proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice care s-a concretizat legislativ în Hotărârea Guvernului nr. 419/2017, cu observații și propuneri preluate integral, iar în domeniul autorizării operațiunilor petroliere offshore, s-au evidențiat Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră și Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în care primul s-a concretizat legislativ în Hotărârea Guvernului nr. 688/2017, iar observațiile și propunerile formulate în aviz au fost preluate în totalitate.

 

Referitor la legislația privind leasing-ul și adecvarea capitalului, cele mai semnificative proiecte au fost cele referitoare la modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

 

Au fost examinate în acest an și amendamentele supuse dezbaterii Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

 

Reglementările în domeniul concurenței au vizat adoptarea unor regulamente privind organizarea, funcționarea și procedura Consiliului Concurenței, iar observațiile și propunerile formulate în avize au fost preluate integral. Un alt regulament important care a fost adoptat de Plenul Consiliului Concurenței a fost cel referitor la concentrările economice, care s-a concretizat legislativ în Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 431/2017, iar observațiile și propunerile formulate în avizul Consiliului Legislativ au fost preluate integral.

 

 

e) În domeniul legislației privind sănătatea, protecția mediului și protecția consumatorului, au fost avizate mai multe intervenții legislative asupra Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sub forma propunerilor legislative și a ordonanțelor de urgență.

 

De asemenea, sunt de menționat aspectele importante propuse în acest domeniu, respectiv lărgirea regimului juridic al incompatibilităților managerilor spitalelor, includerea, în programul de lucru al centrelor de transfuzie sanguină, a unui interval de minim 3 ore în cel puțin 2 sâmbete pe lună pentru asigurarea recoltării de sânge de la potențialii donatori în timpul liber al acestora, precum și stabilirea unor modalități de comunicare, către asigurați, a informațiilor privind deconturile efectuate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătății, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și celelalte servicii la care au dreptul asigurații, de care au beneficiat în anul precedent.

 

În domeniul mediului, au fost analizate mai multe intervenții legislative, cu precădere în domeniul deșeurilor. Cu titlu de exemplu, menționăm Proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului național de gestionare a deșeurilor, prin adoptarea acestuia România îndeplinindu-și, astfel, obligația stabilită prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, cât și de către Comisia Europeană.

 

Totodată, au fost avizate Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în cogenerare de înaltă eficiență; Proiectul de Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă sau de Proiectul de Hotărâre privind echipamentele maritime.         

 

În toate aceste cazuri, observațiile și propunerile formulate în avize au fost preluate în totalitate.

 

 

Secțiunea a 2-a – Aspecte de neconstituționalitate sau referitoare la prevalența dreptului european asupra legislației interne

 

Aspecte de neconstituționalitate sau unele privind prevalența dreptului european asupra legislației interne au continuat să fie semnalate și în anul 2017, astfel încât printre observațiile și propunerile reținute de Consiliul Legislativ în cadrul avizelor sale s-au aflat și cele referitoare la faptul că anumite proiecte de acte normative nu erau elaborate în conformitate cu dispozițiile Constituției României sau cu actele juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene. Exemplificăm, în acest sens, câteva proiecte de acte normative, cu precizarea că avizele referitoare la actele normative care au conținut aceste situații au fost avizate fie negativ, fie favorabil, atunci când în avize s-au putut da sugestii de remediere a situației.

 

 

În dreptul public:

 

– La Propunerea legislativă pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, care avea ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 26 din actul normativ de bază, în sensul c㠄Guvernul nu poate adopta ordonanțe cu privire la infracțiuni, pedepse și regimul executării acestora, precum și la acordarea amnistiei sau a grațierii colective”, Consiliul Legislativ, fără a se pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse, a avizat negativ proiectul,  precizând că limitele legiferării pe calea ordonanțelor de urgență sunt prevăzute expres de art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

 

În ceea ce privește sensul acestor dispoziții din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1189/2008 c㠄(...) se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale și că nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă afectează, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe cale le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin”. Astfel, potrivit Curții Constituționale, noțiunea de „a afecta” drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, cuprinsă în textul art. 115 alin. (6) din Constituție, se referă la „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecințe negative”.

 

Întrucât excepțiile reglementării prin ordonanță de urgență sunt expres și limitativ prevăzute de Constituție, rezultă că, în afara acestor limite, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în orice domeniu, deci, și în domeniul rezervat legii organice, inclusiv în materia infracțiunilor, a pedepselor și a regimului executării acestora.

 

 

– Consiliul Legislativ a avizat negativ și Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care avea ca obiect de reglementare  modificarea definiției noțiunii de organism de drept public, prin eliminarea sintagmei „fără caracter comercial sau industrial”, cu scopul includerii în sfera autorităților contractante și a societăților cu caracter comercial sau industrial, finanțate majoritar de către autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale ori de către alte organisme de drept public, precum și cele în care mai mult de jumătate din membrii consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiți de către aceleași entități publice. Menționând că Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice transpune parțial Directiva 2014/24/UE, prin avizul emis, Consiliul Legislativ a semnalat că, în paragraful 10 din preambulul acestei directive, se menționează c㠄un organism care funcționează în condiții normale de piață, care urmărește obținerea unui profit și care suportă pierderile care rezultă din exercitarea activității sale nu ar trebui să fie considerat ca fiind un „organism de drept public”, deoarece necesitățile de interes general, pentru îndeplinirea cărora a fost creat sau pentru care i s-a încredințat sarcina de a le îndeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial”.

 

În aviz s-a arătat că în același sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa, care a stat la baza definirii noțiunii de organism de drept public, Curtea reținând c㠄dacă organul operează în condiții de piață normale, țintește să facă un profit și suportă pierderile asociate cu exercițiul activităților sale, este improbabil ca nevoile pe care țintește să le îndeplinească să nu fie de natură industrială sau comercială. Într-un astfel de caz, aplicarea directivelor Comunității referitoare la coordonarea procedurilor pentru acordarea contractelor publice nu ar fi necesară, mai mult, pentru că un organ care acționează pentru profit și suportă însuși riscurile asociate cu activitatea sa în mod normal nu se va implica într-o procedură de acordare în condiții care nu se justifică economic”[3].

 

Față de cele de mai sus, rezulta că propunerea legislativă nu era în acord cu prevederile Directivei 2014/24/UE, conținând o soluție contrară scopului urmărit de aceasta, așa cum reieșea din paragraful 10 din preambul, domeniul de aplicare al directivei neputând fi extins la autoritățile contractante avute în vedere de inițiator.

 

Reținând și principiul fundamental al priorității dreptului Uniunii Europene, consacrat de-a lungul timpului de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, reiterat și de prevederile constituționale ale art. 148 alin. (2), s-a considerat că propunerea legislativă nu poate fi promovată.

 

 

– În avizul referitor la Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, care avea ca obiect eliminarea calității de comerciant persoană fizică din rândul incompatibilităților cu calitatea de deputat sau senator, cu funcția de membru al Guvernului, cu funcția de prefect sau subprefect, precum și cu funcția de primar sau viceprimar, primar general sau viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, s-au subliniat cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 640/2016 în legătură cu constituționalitatea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Astfel, s-a arătat că instanța de contencios constituțional a reținut cu valoare de principiu, c㠄incompatibilitățile reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice”. S-a semnalat, de asemenea, că, în aceeași Decizie, Curtea a precizat c㠄nu se poate îndeplini o funcție publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă în același timp o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept”.

 

 

– În avizul referitor la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care avea ca obiect instituirea unor reguli privind desfășurarea activității comisiilor de anchetă parlamentară, s-a semnalat că normele propuse intră în categoria dispozițiilor prin care se reglementează procedurile de lucru ale comisiilor parlamentare de anchetă. Prin urmare, s-a subliniat că devin incidente dispozițiile tezei finale a art. 9 alin. (2) din Legea nr. 96/2006, potrivit căreia condițiile de constituire, obiectivele activității și procedurile de lucru ale comisiilor se stabilesc în regulamentul fiecărei Camere și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de anchetă.

 

S-a precizat că alin. (2) din Legea nr. 96/2006 este în acord cu principiile stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește autonomia regulamentară a fiecărei Camere a Parlamentului, precum și raportul dintre sfera de reglementare a legii și sfera de reglementare a regulamentelor parlamentare (Deciziile nr. 209/2013 și nr. 413/2013).

 

În aviz s-a subliniat că, referitor la posibilitatea reglementării prin lege a unor domenii rezervate de Constituție reglementării prin regulamentele parlamentare, în Decizia nr. 413/2013, Curtea Constituțională a statuat c㠄întrucât însăși Legea fundamentală le stabilește domeniul de reglementare, orice ingerință a legii în sfera rezervată regulamentelor parlamentare este neconstituțională, în egală măsură în care regulamentele Parlamentului, care, depășindu-și aria de incidență, ar pătrunde în domeniul rezervat legii, ar contraveni Constituției”.

 

 

În dreptul privat:

 

– La Propunerea legislativă privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale sau consiliilor județene ale acestora, referitor la ipoteza din art. 2 potrivit căreia bunurile care fac obiectul trecerii, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale sau consiliilor județene ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în avizul său, Consiliul Legislativ a semnalat că norma este susceptibilă a contraveni principiului constituțional al separației puterilor în stat, statuat la art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală.

 

Totodată, potrivit prevederilor art. 860 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale și invers se face în condițiile legii.”

 

În cazul de față, art. 1 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996 prevedea c㠄Apele fac parte din domeniul public al statului.”

 

Luând în considerare cele de mai sus, propunerea legislativă a fost avizată negativ.

 

 

– În avizul favorabil la Proiectul de Ordonanță de urgență privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legale în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, s-au reținut mai multe observații și propuneri. Astfel, la art. 4 – prin care se stabilea competența instanțelor judecătorești de a soluționa cererile de reparare a prejudiciului cauzat de întreprinderi ca urmare a unei încălcări a legislației în materie de concurență, precum și a stabilirii instanțelor competente a judeca apelul și recursul în această ipotez㠖 norma era susceptibilă de a încălca dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituția României, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.”

 

 

– În avizul favorabil cu observații și propuneri la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, s-a menționat că, în materia specifică protecției consumatorilor, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat, în mod constant, că legea și judecătorul (care se poate sesiza chiar și din oficiu în acest scop) contrapun echilibrului formal – ce rezultă din contractele de adeziune la care consumatorii sunt nevoiți să adere – un echilibru real, de natură a da proporționalitate prestațiilor părților. Acest echilibru formal la care se referă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și care rezultă din contracte de adeziune este, de fapt, un camuflaj al unui dezechilibru originar semnificativ al prestațiilor părților, în care cel puternic are potențialul de a câștiga, în dauna celui slab.

 

 

– În avizul favorabil, cu observații și propuneri, la Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, s-a semnalat că art. 14 era susceptibil de a încălca atât dispozițiile art. 2 și 3 din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (transpusă în legislația națională prin Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare și prin Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004, cu modificările ulterioare), cât și dispozițiile art. 6 din Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore și de modificare a Directivei 2004/35/CE (transpusă în legislația națională prin Legea nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore).

 

De aceea, era necesară modificarea art. 14 din proiect, în sensul respectării perimetrului pentru care s-a acordat autorizația de desfășurare a operațiunilor petroliere, sau introducerea obligației de a solicita o nouă autorizație ori extinderea celei existente pentru suprafețele terestre aflate în afara zonei autorizate.

 

Totodată, s-a semnalat că soluțiile preconizate pentru art. 21-22 erau contrare dispozițiilor art. 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât aceste măsuri pot constitui un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor, precum și un mijloc de discriminare arbitrară.

 

Față de cele de mai sus, reținând și principiul fundamental al priorității dreptului european, consacrat de-a lungul timpului de Curtea de Justiție de la Luxemburg, reiterat și de prevederile constituționale ale art. 148 alin. (2), s-a apreciat că normele de mai sus nu puteau fi promovate, eventuala adoptare a acestora constituind o încălcare a prevederilor art. 148 alin. (4) din Constituție.

 

 

Secțiunea a 3-a – Contradicții și paralelisme în reglementare

 

În anul 2017 au continuat să fie constatate și semnalate  aspecte de necorelare sau de contradictorialitate, atât între acte normative de același nivel, cât și în cadrul aceluiași proiect, fiind evidențiate cazuri de promovare a unor soluții legislative deja prevăzute de actele normative în vigoare sau chiar abrogarea unor dispoziții deja abrogate. Menționăm câteva exemple:

 

 

– La Propunerea legislativă pentru completarea art. 704 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, s-a semnalat că normele propuse pentru art. 704 alin. (5)-(9) nu prezentau legătură tematică cu celelalte alineate ale articolului vizat. S-a menționat că, de lege lata, art. 704 reglementează autorizarea de punere pe piață, iar textele propuse a completa art. 704 fac referire la exportul de medicamente. În acest sens, s-a semnalat că, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil și de terminologie, precum și succesiunea normală a articolelor”.

 

La textul propus pentru alin. (5), s-a semnalat că ipoteza potrivit căreia exportul de medicamente vizează și operațiunea de medicamente compensate, ce presupune și trimiterea acestora către state membre ale UE este eronată. S-a menționat că, în mod corect, astfel de operațiuni sunt definite „achiziții intracomunitare de bunuri”. Această sintagmă este definită de art. 273 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind „obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor”. Ca urmare, s-a propus corelarea normelor.

 

 

– Cu referire la Propunerea legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor, care a fost avizată cu observații și propuneri, s-a precizat că, ținând cont de obiectul reglementării, dedus din normele preconizate, ar fi fost indicat ca propunerea legislativă să îmbrace forma unui act de modificare și/sau completare, fie a/ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, fie a/ale legilor speciale care reglementează pensiile de serviciu pentru diferite categorii profesionale.

 

S-a semnalat însă și faptul că legislația privind pensiile de serviciu a suferit intervenții legislative recente, inclusiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 648 din 7 august 2017, astfel încât noi intervenții legislative asupra acelorași acte normative ar fi de natură să aducă atingere principiului stabilității și, implicit, al predictibilității legislației.

 

S-a atras atenția și asupra confuziei între noțiunea de pensie, reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și noțiunea de pensie de serviciu, reglementată prin legi speciale care au urmărit instituirea unei regim compensatoriu pentru anumite categorii profesionale cărora le este aplicabil un statut special.

 

 

– La Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în avizul favorabil, cu observații și propuneri, s-a semnalat, printre altele, că în instrumentul de prezentare și motivare se arăta, în mod inexact, c㠄Prin textul de lege propus a fi introdus se încearcă limitarea cazurilor în care ofertanții procedează la exercitarea drepturilor legale de petiționare în mod tendențios (…)”, afirmându-se c㠄instituirea prin lege a garanției de participare și a celei de bună execuție asigură o forță juridică superioară prevederii, comparativ cu cea cuprinsă într-o hotărâre a Guvernului de punere în aplicare”.

 

Referitor la acest aspect, s-a menționat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

 

În continuare s-a precizat că, interpretând acest principiu, în literatura de specialitate s-a statuat c㠄Respectarea Constituției și a tuturor celorlalte acte normative este o obligație ce revine, în egală măsură, tuturor subiectelor de drept, atât autorităților publice, cât și cetățenilor[4]”.

 

Prin urmare, s-a subliniat că norma constituțională are în vedere sensul larg al termenului „lege”, implicând respectarea dispozițiilor oricărui act normativ, indiferent dacă acestea sunt cuprinse într-o lege sau într-un act al Guvernului.

 

 

– Prin Propunerea legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României – se prevedea recunoașterea rolului din trecut, dar și activitatea prezentă a Casei Regale a României.

 

În aviz s-a semnalat că, încă din titlu, în propunerea legislativă se face referire la o entitate care nu are personalitate juridică și nu cunoaște reglementarea vreunui act normativ, și anume Casa Regală a României.

 

În acest sens, s-a precizat că entitatea denumit㠄Casa Regală a României” este definită la articolul 1 punctul 1) din Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României din data de 30 decembrie 2007  ca fiind „o comunitate de familie autonomă înființată  și organizată pe baza prevederilor acestui Statut Dinastic, de acum în vigoare. Ea va fi compusă din membri prin naștere sau membri prin căsătorie, numai după cum este stabilit de acest document.”

 

Referitor la art. 1, s-a menționat că norma este incompletă, deoarece nu este prevăzută constituirea persoanei juridice „Casa Regală a României”.

 

Totodată, în text nu se preciza dacă, ope legis, entitatea denumit㠄Casa Regală a României” capătă caracterul de persoană juridică de drept privat sau de drept public.

 

În ipoteza în care se preconizează să fie constituită ca o persoană juridică de drept privat, s-a semnalat că, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, „în vederea dobândirii personalității juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie actul constitutiv și statutul fundației, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute”, iar art. 17 alin. (1) și (2) din același act normativ dispune că fundația dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul, cererea de înscriere fiind însoțită de actul constitutiv și statutul fundației, de actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial, precum și de dovada disponibilității denumirii eliberată de Ministerul Justiției sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.

 

În această ipoteză, declararea ab initio a statutului de utilitate publică nu se armonizează cu prevederile art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare – potrivit cărora o fundație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ o serie de condiții, printre care aceea de a funcționa de cel puțin 3 ani –, precum și cu cele ale art. 39 alin. (1) din același act normativ – în conformitate cu care recunoașterea se face prin hotărâre a Guvernului.

 

La art. 5, s-a precizat că era de analizat dacă acordarea în folosință gratuită a Palatului Elisabeta, ca sediu al Casei Regale a României, nu se suprapunea cu dreptul de folosință gratuită a unei locuințe de protocol, în același imobil, acordat Majestății Sale Regelui Mihai I al României, în considerarea calității de persoană care a avut calitatea de șef al statului român, în temeiul art. 2 lit. a) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, cu modificările și completările ulterioare.

 

La art. 6 alin. (2), s-a semnalat că norma era imprecisă, deoarece Majestatea Sa Mihai I a fost Rege al României și în perioada 6 septembrie 1940 – 30 decembrie1947 .

 

În final, s-a precizat că propunerea legislativă omitea să precizeze care este patrimoniul Casei Regale a României la momentul dobândirii personalității juridice, art. 8 vizând exclusiv venituri și bunuri viitoare. Or, potrivit dispozițiilor art. 187 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, „orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general”.

 

 

Secțiunea a 4-a – Imperfecțiuni de redactare și de tehnică legislativă

 

Prin observațiile și propunerile formulate în avizele emise în anul 2017, s-a urmărit, ca în fiecare an, și menținerea uniformității/coerenței proiectelor legislative, prin sesizarea și îndreptarea imperfecțiunilor de redactare și de tehnică legislativă a proiectelor de acte normative. Dintre situațiile practice constatate,  amintim:

 

– modificarea amplă și consistentă a unor acte normative, deși prin conținutul intervenției legislative preconizate se afecta concepția generală sau caracterul unitar al actului normativ de bază, caz în care,  conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, era recomandată abrogarea vechii reglementări și înlocuirea sa cu o nouă reglementare în domeniu;

 

– necunoașterea naturii intervenției legislative propuse asupra actului de bază, inițiatorii făcând confuzie între operațiunile de modificare și completare  ale actului de bază;

 

– nereflectarea, în titlu, a conținutului reglementării propuse, neexprimarea sintetică sau exprimarea incompletă a obiectului propus spre legiferare;

 

– redactarea defectuoasă, de natură a produce confuzii, sau recurgerea la forme de exprimare narative ori declarative în exprimarea soluțiilor legislative preconizate, uneori exagerate în detalieri și descrieri, fără rigoarea, concizia și acuratețea specifice normelor de drept;

 

– folosirea unei terminologii neunitare sau folosirea unor neologisme fără a se reda semnificația acestora sau fără a se apela la sinonimul din limba română;

 

– transmiterea de proiecte de acte normative care nu sunt semnate de inițiator;

 

– lipsa avizului de oportunitate în cazul unor ordonanțe de urgență ale Guvernului;

 

– neindicarea normei concrete de la care se derogă sau de la care se face excepție, adesea normele derogatorii fiind confundate cu normele de excepție;

 

– nerezolvarea implicațiilor viitoarei reglementări în ansamblul legislativ, neabrogarea sau nemodificarea textelor aflate în conflict;

 

– folosirea excesivă a abrogării implicite, chiar și atunci când abrogarea expresă era posibilă, aspect care este în dezacord cu prevederilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora;

 

– folosirea parantezelor pentru explicații, interzisă la art. 36 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

 

– norme de trimitere incorecte;

 

– propunerea de abrogare a unor acte normative deja abrogate;

 

– plasarea unor dispoziții cu caracter tranzitoriu în corpul proiectului, nu în finalul acestuia;

 

– redarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene sub forma unui articol, marcat ca atare, plasat în finalul proiectului;

 

– neidentificarea cu precizie a actului normativ asupra căruia se dorea să se intervină legislativ;

 

– transmiterea concomitentă de proiecte care intervin asupra aceluiași act normativ, dar care conțin soluții diferite, chiar contradictorii;

 

– nemotivarea temeinică și fundamentată, având în vedere cerințele stabilite prin art. 115 alin. (4) din Constituție, a situației extraordinare care nu poate fi amânată și care impune recurgerea la adoptarea unei ordonanțe de urgență, precum și nemenționarea elementelor de drept și de fapt sau a efectelor negative care s-ar produce în lipsa adoptării acestora;

 

– instituirea, prin ordonanțe de urgență a Guvernului, a unor măsuri de natură a afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție;

 

– inexistența  studiilor de impact, așa cum este prevăzut în Legea nr. 24/2000, mai ales în cazul proiectelor privind domeniul economic sau social, care obligau la acest lucru;

 

– neindicarea tuturor elementelor necesare identificării actelor internaționale propuse spre aprobare, ratificare, acceptare sau aderare, sau reproducerea greșită a acestor  elemente, cum ar fi titlul, data și locul semnării. În numeroase  cazuri, clauzele finale ale actelor internaționale nu au prevăzut data și locul semnării sau au fost redactate incorect ori necorespunzător normelor cutumiare de drept al tratatelor, confundându-se autenticitatea actului cu valabilitatea acestuia;

 

– utilizarea procedeului de a modifica și/sau completa un act normativ modificator,  în loc de a se interveni direct asupra actului de bază, în care se încorporau modificările și/sau completările respective;

 

– modificarea prin propuneri legislative a ordonanțelor de urgență ale Guvernului care nu erau încă aprobate de Parlament, în condițiile în care măsurile dorite prin propunerile legislative ar fi putut constitui amendamente la legea de aprobare;

 

– modificarea unor acte normative fără respectarea ierarhiei acestora, cum ar fi intervenții aduse asupra unei hotărâri a Guvernului, printr-un act cu nivel de lege, aflându-ne, astfel, în prezența a două decizii de nivel diferit, care nu se pot contopi, prin exprimarea lor în textul unei hotărâri a Guvernului.

 

 

Secțiunea a 5-a – Avize favorabile, fără observații

 

În anul 2017, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, fără observații și propuneri, un număr de 117 de proiecte de acte normative care au fost elaborate în conformitate cu normele de tehnică legislativă, respectând condițiile de formă și de fond, precum și exigențele de redactare specifice stilului normativ. Se constată că, față de anii precedenți, numărul avizelor fără observații a scăzut constant și semnificativ, de la 250 în anul 2015 și 169 în anul 2016, la 117 în anul supus analizei.

 

Pe tipuri de acte normative, avizele favorabile fără observații au fost emise pentru 22 proiecte de legi, 4 pentru propuneri legislative, 3 proiecte de ordonanțe de urgență ale Guvernului, 1 proiect de ordonanță a Guvernului, 86 proiecte de hotărâri ale Guvernului și 1 la amendamente de lege.

 

 

Secțiunea a 6-a – Avize favorabile cu observații și propuneri

 

Consiliul Legislativ a emis un număr de 1018 avize favorabile cu observații și propuneri în anul 2017, rolul și numărul observațiilor/propunerilor preluate de către inițiatorii actelor normative fiind importante de subliniat.

 

 

a) Exemple de observații și propuneri însușite

 

În Dreptul public:

 

– În avizul referitor la Proiectul de Lege privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, s-a semnalat că, potrivit art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ se face numai de către instanța de judecată, la cererea persoanei vătămate, neintervenind de drept, ca urmare a introducerii acțiunii în contencios administrativ, așa cum rezultă din formularea propusă. S-a precizat că, dacă s-a avut în vedere excluderea posibilității persoanei vătămate de a cere instanței suspendarea executării actului administrativ, teza a doua a art. 16 alin. (4) trebuie reformulată în mod corespunzător. Dacă însă se dorește păstrarea acestei posibilități, respectiva teză trebuie eliminată.

 

Observația a fost însușită, astfel încât în art. 16 alin. (4) din Legea nr. 49/2018 se prevede în mod expres că, prin derogare de la dispozițiile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, introducerea acțiunii în contencios administrativ nu suspendă executarea măsurii.

 

 

– La Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România s-a precizat că proiectul trebuie să prevadă că termenul de 60 de zile, în care urmează a se actualiza Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, se calculează de la data intrării în vigoare a legii, și nu de la data publicării acesteia, întrucât un act normativ nu poate produce efecte decât după intrarea sa în vigoare. S-a menționat că, în cazul legilor, potrivit art. 78 din Constituție, data intrării în vigoare nu coincide niciodată cu data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. De altfel, s-a arătat că, potrivit art. III din proiect, legea urmează să intre în vigoare la 60 de zile de la publicare.

 

 

– În avizul referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență privind organizarea și funcționarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb s-a semnalat că prin proiect ar fi trebuit instituită în mod expres, într-o normă distinctă, denumirea funcției subsecretarului de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care asigură reprezentarea juridică a statului român în fața entităților prevăzute de text, întrucât denumirea funcției nu rezulta decât pe cale de interpretare.

 

S-a precizat că în text nu s-a mai făcut, precum în textul proiectului, referirea expresă la Tribunalul Uniunii Europene, întrucât, potrivit art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiție, Tribunalul și tribunalele specializate.

 

Respectiva normă nu a fost reformulată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2017 păstrând textul existent în proiectul avizat. Ulterior însă, prin Legea nr. 248/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb, respectiva normă din cuprinsul art. 1 alin. (2) a fost modificată potrivit propunerii cuprinse în avizul Consiliului Legislativ.

 

 

– Un alt proiect a fost Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, referitor la Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino”.

 

Consiliul Legislativ a semnalat că trecerea acestuia din subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare în subordinea Ministerului Sănătății s-a făcut potrivit art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății.

 

Ca urmare, pentru corelarea cu modificările propuse la art. I pct. 4 din proiect, s-a sugerat ca această schimbare a modalității de subordonare să fie prevăzută în mod expres și în Hotărârea Guvernului nr. 537/2015 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare „Cantacuzino”. Astfel, s-a propus introducerea art. III la proiectul supus avizării, prin care să se modifice explicit art. 1 din hotărârea Guvernului sus-menționată.

 

Propunerea a fost însușită cu ocazia adoptării Hotărârii Guvernului nr. 357/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, precum și pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 537/2015 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare „Cantacuzino”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 26 mai 2017.

 

 

– Referitor la Proiectul de Hotărâre privind organizarea și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Consiliul Legislativ a propus, în ceea ce privește structurarea proiectului, ca normele privind organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor publice să se regăsească în cuprinsul hotărârii, și nu într-o anexă, în acord cu uzanța normativă și în corelare cu alte acte normative cu obiect similar de reglementare.

 

Propunerea a fost însușită prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2017 privind organizarea și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2017.

 

 

– Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor instituia un termen de 10 zile, în care trebuia îndeplinită obligația beneficiarilor investițiilor care vizează construcții publice de a realiza și de a amplasa panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective. În avizul său, Consiliul Legislativ a precizat că aceste prevederi reprezintă norme tranzitorii, care nu se pot integra în actul normativ de bază, fiind necesară eliminarea lor.

 

Pe de altă parte, în aviz s-a arătat că instituirea unui termen de 10 zile nici nu ar fi corectă, întrucât, potrivit art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziția propusă pentru art. 44 ar intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Observațiile au fost însușite, astfel încât Legea nr. 28/2018 pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor nu cuprinde norme prin care se stabilește respectivul termen.

 

 

– La Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, din formularea unei norme din proiect rezulta că ar fi fost avută în vedere stabilirea competenței instanței de contencios administrativ inclusiv în ceea ce privește contestarea sancțiunilor contravenționale. S-a apreciat că o astfel de soluție legislativă ar fi contrară dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.         

 

În același aviz, referitor la textele din cuprinsul anexelor, s-a semnalat că era necesar să fie avute în vedere dispozițiile noului Cod penal – Legea nr. 286/2009, și nu cele ale Codului penal anterior, precum și forma actuală a Legii nr. 295/2004. S-a precizat că, pentru acest motiv, trimiterea trebuia făcută la art. 19 și 20 din Codul penal, iar indicarea pedepselor și a sancțiunilor trebuia reformulată în mod corespunzător prevederilor în vigoare.

 

Observația a fost însușită, textele din cuprinsul anexelor la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2018, fiind reformulate în mod corespunzător.

 

 

În Dreptul privat:

 

– La Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în avizul emis, Consiliul Legislativ a precizat că, referitor la titlul proiectului, în fondul activ al legislației române, există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. În acest sens, s-a semnalat că, potrivit prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ să fie aceeași cu cea a altui act normativ în vigoare.”

 

Această observație a fost însușită în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr . 224 din 31 martie 2017.

 

 

– Cu referire la Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2000, în avizul favorabil, cu observații și propuneri, la anexa nr. 2 pct. I – Obiectul locațiunii, al doilea alineat, s-a arătat că nu este clar ce desemnează sintagma „comunicarea de locațiune”, motiv pentru care s-a sugerat reformularea textului.

 

La al patrulea alineat al aceluiași punct, în aviz s-a propus înlocuirea sintagmei „Termenul de locațiune” cu sintagma consacrată în plan legislativ „Durata locațiunii”.

 

La pct. II – Prețul locațiunii (chiria), în aviz s-a propus revederea ultimului alineat, potrivit căruia „În caz de neplată, executarea silită se va face prin hotărâre judecătorească prin care locatarul va fi obligat să achite chiria restantă, precum și dobânda și cheltuielile de judecată”, care nu se corela cu prevederile art. 1.798 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cărora contractele de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum și cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei.

 

La pct. VI – Rezilierea contractului, la al treilea alineat, pentru o terminologie adecvată, în aviz s-a propus înlocuirea sintagmei „sau transmite dreptul de locuire” cu sintagma „cedează locațiunea”, folosită la art. 1.806 din Codul civil.

 

Totodată, pentru un limbaj juridic adecvat, s-a propus înlocuirea sintagmei „iar locatarul va suporta eventualele daune” cu formularea „iar locatarul va fi obligat la repararea eventualelor daune cauzate”.

 

Proiectul a cunoscut consacrare legislativă ca Hotărârea Guvernului nr. 457/2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 526 din 6 iulie 2017.

 

 

– În ceea ce privește Proiectul de Regulament privind acordarea indemnizațiilor de performanță, în avizul favorabil, cu observații și propuneri, au fost formulate două solicitări de reformulare: la art. 5 alin. (1) – reformularea tezei a doua, deoarece nota finală la evaluarea anuală a performanțelor profesionale urmează a fi stabilită după soluționarea contestațiilor, și la art. 7 alin. (4) – punerea de acord a celor două teze enunțate având în vedere că în caz de deplasare internă sau externă, concediu pentru incapacitate temporară de muncă sau concediu de odihnă, membrii Plenului Consiliului Concurenței nu pot îndeplini cerința participării la toate ședințele de plen. Pe de altă parte, acordarea acestei indemnizații membrilor Plenului Consiliului Concurenței pare a exceda criteriilor de performanță stabilite prin regulament.

 

Proiectul normativ a fost consacrat legislativ ca Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 1267/2017 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind acordarea indemnizațiilor de performanță și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 20 decembrie 2017, recomandările fiind însușite.

 

 

b) Exemple de observații și propuneri neînsușite

 

Au fost și cazuri în care propunerile formulate în avize nu au fost reținute de către inițiatori, deși soluțiile recomandate contribuiau substanțial la clarificarea normelor propuse. În acest sens, menționăm, cu titlu de exemplu, următoarele:

 

 

În Dreptul public:

 

– În avizul referitor la Propunerea legislativă privind combaterea ambroziei s-a precizat că, întrucât Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu reglementează instituția actualizării cuantumului amenzilor contravenționale, este necesar ca textul să prevadă în mod expres criteriul în funcție de care urmează a se realiza actualizarea, cum ar fi, de exemplu, rata inflației.

 

Observația nu a fost însușită, astfel că art. 3 alin. (3) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia prevede doar că limitele amenzilor contravenționale prevăzute se actualizează prin hotărâre a Guvernului, fără indicarea vreunui criteriu.

 

 

– În avizul favorabil cu observații și propuneri referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, Consiliul Legislativ a formulat, printre altele, următoarele observații și propuneri:

 

Având în vedere nivelul proiectului analizat, respectiv ordonanță de urgență, intervențiile legislative care se aduceau asupra Legii nr. 448/2006 și care urmau să intre în vigoare începând cu luna ianuarie 2018 sau chiar cu luna ianuarie 2019 nu respectau esența regimului juridic specific acestei categorii de acte normative, respectiv urgența.

 

Referitor la alin. (5) al art. 16, astfel cum era propus la pct. 1 al art. II, s-a semnalat că textul era declarativ, fiind necesară reformularea acestuia sub forma stabilirii unei obligații legale și a unei sancțiuni corespunzătoare.

 

Cu privire la pct. 2 al art. II, referitor la textul propus pentru art. 17 alin. (1), s-a recomandat ca norma să fie reformulată, fiind necesar a se clarifica modul în care urma să se realizeze „finanțarea învățământului special” „prin contract managerial”.

 

Totodată, s-a arătat că, potrivit art. 123 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Serviciile de tip rezidențial care aparțin autorităților administrației publice se organizează numai în structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului, în regim de componente funcționale ale acestora, fără personalitate juridică”.

 

Pentru corelare cu prevederile legale menționate, s-a recomandat revederea textului, urmând să se precizeze faptul că respectivele servicii de tip rezidențial aparțineau autorităților administrației publice, iar sintagma „din bugetul instituției în subordinea căreia funcționează serviciul de tip rezidențial” să fie reformulată în consecință.

 

În ceea ce privește pct. 41 al art. II, s-a semnalat că se introducea o nouă contravenție care consta în sancționarea nerespectării doar a unuia dintre drepturile de care trebuiau să beneficieze persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă, conform art. 83 alin. (1), element asupra căruia nu se intervenea prin proiect.

 

Ca urmare, s-a relevat că pentru celelalte drepturi de care trebuiau să beneficieze persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă nu ar fi existat o sancțiune în cazul nerespectării acestora.

 

S-a sugerat să se analizeze dacă o asemenea soluție, de sancționare a nerespectării doar pentru un singur drept de care trebuie să beneficieze o anumită categorie de persoane, nu ar fi fost de natură să creeze o ierarhie a respectivelor drepturi, care ar fi trebuit să fie respectate integral, în totalitatea lor, sancțiunea intervenind în cazul nerespectării oricăruia dintre aceste drepturi.

 

Totodată, la art. IV, s-a semnalat că, întrucât la pct. 1 referitor la art. 78 alin. (3) și la pct. 2 cu privire la art. 100 alin. (1) lit. c) erau stabilite sancțiuni pentru încălcarea aceluiași articol 78 alin. (2), potrivit căruia „Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați”, era necesar a se opta pentru o singură sancțiune.

 

Pe de altă parte, la alin. (3) s-a pus în vedere să se precizeze că respectiva sancțiune (dacă urma să se opteze pentru acel text) s-ar fi aplicat numai dacă se proba că angajatorii nu au oferit locurile de muncă pentru persoane cu handicap sau dacă le-au oferit, au refuzat în mod netemeinic angajarea acestora.

 

Observațiile nu au fost însușite, acestea neregăsindu-se în textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 30 iunie 2017.

 

 

– Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului, Consiliul Legislativ a semnalat că, din textul propus la art. 1 alin. (1), nu rezulta cum se vor distribui activitățile și personalul celor opt oficii teritoriale pentru întreprinderi mici, mijlocii și cooperație către cele nouă agenții care se înființează, impunându-se reanalizarea textului.

 

Propunerea nu a fost însușită prin Ordonanța de urgență nr. 43/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 30 iunie 2017.

 

 

– În avizul referitor la Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Consiliul Legislativ a sugerat ca, la art. II, să se analizeze dacă folosirea sintagmei „în termen de minimum 30 de zile” nu ar fi fost de natură a lăsa posibilitatea aplicării sine die a respectivei obligații.

 

S-a precizat că, potrivit alin. (1) al art. 1071 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „pentru respectarea drepturilor de carieră ale funcționarilor publici, în cuprinsul actelor normative sau administrative privind modificări ale structurii organizatorice, reorganizări sau desființări de structuri și funcții publice, autoritățile și instituțiile publice inițiatoare din administrația publică centrală și locală sunt obligate să prevadă un termen de minimum 30 de zile, în vederea aplicării procedurilor legale prevăzute de prezenta lege”.

 

Prin urmare, s-a arătat că legea impunea obligația ca termenul să fie de minimum 30 de zile însă, pentru eficiența normei, era recomandată și stabilirea unei limite maxime în timp pentru încadrarea în numărul maxim de posturi și în noua structură organizatorică.

 

Propunerea nu a fost însușită. 

 

 

– La Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului privind echipamentele individuale de protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului în aviz s-a precizat că, potrivit art. 5 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, alte sancțiuni contravenționale complementare decât cele prevăzute la art. 5 alin. (3) din acest act normativ nu pot fi stabilite decât prin lege specială. S-a arătat că, întrucât retragerea de pe piață, interzicerea punerii la dispoziție pe piață sau a introducerii pe piață, prevăzute de proiect nu sunt stabilite drept sancțiuni contravenționale complementare în cuprinsul art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, ele nu pot fi stabilite printr-o hotărâre a Guvernului. S-a semnalat că este de analizat dacă respectivele măsuri nu ar putea fi stabilite, eventual, drept măsuri administrative care pot fi aplicate în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a). S-a propus, de aceea, reanalizarea textelor sub acest aspect.

 

Observația nu a fost însușită, astfel încât, în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 305/2017 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului, respectivele sancțiuni sunt calificate drept sancțiuni contravenționale complementare.

 

 

În Dreptul privat:

 

Printre observațiile și propunerile din cadrul avizelor emise în acest domeniu, neînsușite de către inițiatorii actelor normative, enumerăm următoarele:

 

 

– Cu privire la Proiectul de Ordonanță de urgență privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legale în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, Consiliul Legislativ a formulat mai multe observații, printre care și cea referitoare la art. 14 alin. (3). S-a precizat că noțiunea de „aviz conform” este utilizată de o manieră improprie, deoarece, prin esența lui, avizul conform presupune că beneficiarul acestuia este obligat să aducă la îndeplinire cele constatate prin avizul conform. Prin faptul că era prevăzută posibilitatea ca autoritatea contractantă să continue derularea procedurii de atribuire fără a remedia abaterile constatate de ANAP în avizul conform condiționat, se creau premisele ca natura respectivului aviz să fie mai curând a unui aviz consultativ. S-a menționat că, de plano, nerespectarea avizului conform atrage nulitatea actului administrativ de autoritate, în timp ce, în ipoteza avizului consultativ, nulitatea actului nu intervine pentru că actul respectiv a fost emis fără să se țină seama de cuprinsul avizului, ci pentru că nu s-a solicitat avizul, conform legii.

 

La art. 22, care viza reglementarea posibilității atacării în instanță a avizelor conforme emise de ANAP împreună cu actele administrative ale autorității contractante în legătură cu care au fost emise, s-a semnalat că excepția de nelegalitate este reglementată de prevederile art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.” Art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 definește noțiunea de act administrativ ca reprezentând „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ”.

 

Pentru a fi considerat act administrativ, condițiile prevăzute de lege trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv să fie vorba de un act unilateral emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, în scopul de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații. Nu toate actele unilaterale ale autorităților publice sunt acte administrative, ci numai acelea care sunt emise în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării acesteia.

 

În speță, avizul ANAP nu putea fi apreciat ca act administrativ unilateral, în sensul definiției art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Avizul este un punct de vedere, o opinie, solicitată de autoritatea ce urmează să emită un act administrativ, o formalitate procedurală, anterioară emiterii actului administrativ. Avizul nu produce efecte juridice, deci nu modifică de sine stătător realitatea juridică existentă, el contribuind doar la întărirea caracterului legal al actului administrativ.

 

Prin urmare, s-a precizat că avizul ANAP nu avea caracterul unui act administrativ unilateral, ci reprezenta o condiție prealabilă pentru emiterea actelor administrative ale autorităților publice în legătură cu care au fost emise.

 

Actele administrative produc efectele juridice pe care le are în vedere organul emitent al actului în mod direct asupra celor cărora li se adresează. Prin aceasta se deosebesc de operațiunile administrative, care nu produc efectele juridice avute în vedere de cel care le săvârșește, ci efectele pe care le prevede legea. Avizul, indiferent că are caracter consultativ, facultativ sau conform, nu este un act administrativ, ci o operațiune procedurală anterioară emiterii actului. El nu produce efecte juridice de sine stătătoare. Menționăm că, în acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal în Decizia nr. 1923/2012.

 

Ca urmare, s-a menționat că, pentru a putea fi atacate în instanță, avizele conforme ale ANAP ar fi trebuit asimilate, ope legis, actelor administrative cu caracter individual.

 

Proiectul a fost materializat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017, fără însușirea observațiilor formulate.

 

 

– În cazul Proiectului de Hotărâre pentru aprobarea regulamentului de organizare și funcționare, precum și a componenței nominale a Comitetului de amenajare a spațiului maritim, referitor la art. 25 alin. (2), în aviz s-a recomandat revederea normei, deoarece utilizarea expresiei „După definitivarea procesului de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim Comitetul asigură consultarea” ar crea impresia că la elaborarea respectivului plan de amenajare nu se respectă dispozițiile art. 7 alin. (8) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, potrivit căruia definitivarea proiectului de act normativ se realizează numai în baza observațiilor și propunerilor formulate în cadrul procedurii dezbaterii publice.

 

Referitor la anexa nr. 2, s-a recomandat corelarea proiectului cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 18/2016, pentru a evita excedarea de la actul normativ de nivel superior în executarea și aplicarea căruia este adoptat.

 

La pct. III, s-a semnalat că la poz. 15 figurează titulatura „Ministerul Turismului”, deși în art. 13 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 88/2017 – la care se face trimitere –, acest minister nu se regăsea.

 

Proiectul, care a fost materializat în Hotărârea Guvernului nr. 406/2017, nu a inclus aceste aspecte.

 

 

Secțiunea a 7-a – Avize negative

 

În anul 2017, Consiliul Legislativ a emis 52 de avize negative, în scădere față de anul precedent, când au fost emise 58 de avize de acest fel. Lista avizelor negative este prevăzută în Anexa nr. 2.

 

Redăm, în continuare, câteva exemple de proiecte care, datorită soluțiilor legislative inadecvate propuse, nu au putut fi avizate favorabil:

 

 

În Dreptul public:

 

– Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a fost avizată negativ, întrucât, la acea dată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 fusese abrogată deja prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017, aprobată prin Legea nr. 9/2017. În plus, în aviz s-a menționat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 fusese respinsă de Parlament prin Legea nr. 8/2017.

 

Prin urmare, propunerea legislativă nu putea fi promovată, fiind lipsită de obiect.

 

 

– Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate a fost avizată negativ, întrucât, în forma propusă, reglementarea nu se integra în ansamblul legislației penale și nici nu era completă.

 

În aviz s-a menționat că, potrivit Codului penal (art. 56 și 60), pedepsele privative de libertate sunt detențiunea pe viață și închisoarea, iar executarea acestora se realizează potrivit legii privind executarea pedepselor. În plus, s-a precizat că, în sistemul actual, prin pronunțarea hotărârii de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, instanța nu stabilește și modalitatea de executare a acesteia, regimul de executare fiind stabilit, în condițiile Legii nr. 254/2013, de către comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, constituită în cadrul fiecărui penitenciar.

 

Prin urmare, întrucât, potrivit art. 1 din proiect, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate erau definite drept „măsuri de natură judiciară”, dispuse de judecător, ar fi putut rezulta că se avea în vedere stabilirea unei naturi juridice diferite a acestor măsuri față de regimurile de executare a pedepselor privative de libertate prevăzute în Legea nr. 254/2013. S-a menționat că o astfel de soluție legislativă ar trebui consacrată la nivelul Codului penal, în cadrul Capitolului V – Individualizarea pedepselor  din cadrul Titlului III – Pedepsele, din Partea generală, și nu într-un act normativ de sine stătător, cum era proiectul analizat.

 

Cu toate acestea, s-a semnalat că, din formularea propusă pentru art.1 din proiect, ar fi putut rezulta și că aceste măsuri alternative ar urma să fie dispuse prin înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea „în regim de detenție”. S-a precizat că o astfel de soluție legislativă ar presupune că aceste măsuri alternative au, de fapt, natura juridică a unor regimuri de executare a pedepsei care, potrivit art. 56 și 60 din Codul penal, ar trebui prevăzute în cuprinsul Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, și nu într-un act normativ de sine stătător, cum a fost proiectul supus avizării.

 

A fost precizat și faptul că, indiferent de natura juridică a măsurilor alternative prevăzute în proiect, procedura de aplicare a acestora trebuie reglementată în mod complet, și nu prin referirea generică la dispunerea acestora de către judecător, așa cum se prevedea la art. 1.

 

Pe de altă parte, s-a subliniat că, indiferent de natura juridică a măsurilor alternative, reglementarea lor implică modificarea Codului penal și a Legii nr. 254/2013, care sunt legi organice, astfel încât norma din proiect, referitoare la implementarea dispozițiilor legii de către Ministerul Justiției, prin norme metodologice, nu poate fi acceptată.

 

 

– Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, prin care se prevedea aplicarea sancțiunii suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere în cazul neachitării amenzilor privind circulația pe drumurile publice, a fost avizată negativ întrucât soluția legislativă propusă nu era corelată cu sistemul sancționator consacrat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, neputând fi astfel aplicată în practică.

 

În aviz s-a menționat că suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere reprezintă, potrivit art. 96 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, o sancțiune contravențională complementară, al cărei regim este stabilit de dispozițiile art. 95 alin. (1) și ale art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. S-a precizat că, în esență, potrivit acestor dispoziții, sancțiunile contravenționale complementare se aplică numai alături de sancțiunea contravențională principală a amenzii sau avertismentului, prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală. Or, potrivit proiectului, ar fi urmat ca sancțiunea contravențională complementară să fie aplicată de sine stătător, fără a însoți o sancțiune contravențională principală, întrucât fapta de a nu achita amenzile privind circulația pe drumurile publice nu constituie contravenție.

 

Pe de altă parte, s-a subliniat că instituirea unei sancțiuni în cazul neachitării amenzilor privind circulația pe drumurile publice este în dezacord cu dispozițiile referitoare la suspendarea executării sancțiunilor principale și complementare în cazul în care se face plângere împotriva procesului‑verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii (art. 118 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002). Prin adoptarea reglementării propuse prin proiect s‑ar fi lipsit de conținut dispozițiile art. 118 alin. (2) din actul normativ de bază, întrucât obligația de plată a amenzii ar subzista și pe perioada când aceasta este suspendată, soluție care nu putea fi acceptată.

 

 

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, prin care se dorea adoptarea unei noi orientări a activității instituției, prin includerea în competența Curții și a activităților de îndrumare și consiliere metodologică a fost și ea avizată negativ.

 

Fără a se pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative propuse, în considerarea dispozițiilor art. 140 din Constituție, care statuează rolul Curții de Conturi în privința exercitării controlului asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, ținând cont, totodată, și de natura juridică a acestei autorități administrative autonome, Consiliul Legislativ, prin avizul emis, și-a exprimat rezerva asupra soluțiilor avansate prin proiect.

 

Astfel, reconsiderarea rolului acestei autorități, prin transformarea Curții, inclusiv, într-un organism care să ofere, cu regularitate, consultanță instituțiilor publice ori persoanelor juridice interesate, prin emiterea de opinii, nu cadrează cu rolul constituțional al acesteia, diminuându-i funcția principală, aceea de control.

 

Potrivit dispozițiilor constituționale, Curtea de Conturi nu oferă interpretări ale legislației, prin emiterea unor opinii, așa cum se propune prin proiect, ci verifică respectarea legii/aplicarea legii de către entitățile controlate/audiate în cheltuirea banilor publici.

 

De altfel, definiția termenului „opinie” propusă prin proiect nu corespunde nici terminologiei și nici definițiilor stipulate de standardele internaționale de audit și regulamentelor europene, documente fundamentale în modul de lucru al Autorității de Audit.

 

Prin același aviz, s-a mai arătat că proiectul nu are în vedere faptul că, în conformitate cu legislația în vigoare, la nivelul ministerelor, autorităților cu atribuții de control, precum și la nivelul unităților administrativ-teritoriale sunt constituite compartimente distincte, care au atribuții privind îndrumarea și consilierea metodologică, în cadrul cărora funcționează un compartiment de control preventiv care avizează legalitatea tuturor operațiunilor financiare.

 

La acestea se adaugă și compartimentele distincte de audit public intern, care au ca obiectiv principal evaluarea sistemelor din punct de vedere al eficienței, eficacității și economicității, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora.

 

Așadar, prin propunerile formulate s-ar ajunge la suprapunerea atribuțiilor unor structuri deja constituite și funcționale, precum și la confuzie în responsabilitatea acestora.

 

 

– Consiliul Legislativ a avizat negativ și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu reținerea următoarelor argumente:

 

Conform dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Categoriile de persoane care pot ține contabilitatea în partidă simplă se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice”, iar norma juridică în cauză vizează persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv persoanele juridice de drept privat, cu scop lucrativ [alin. (1) din lege], încadrate prin prezenta propunere sub titulatura „agenți economici” (în fapt, „operatori economici”).

 

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare nu conține nicio dispoziție derogatorie de la norma generală instituită prin art. 5 alin. (2) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de natură a justifica aplicabilitatea unui regim juridic diferit în materia stabilirii categoriilor de persoane care pot ține contabilitatea în partidă simplă.

 

În considerarea aspectelor enunțate anterior, prin aviz s-a precizat că stabilirea categoriilor de persoane care pot ține contabilitatea în partidă simplă nu se poate face decât în condițiile normei imperative instituite prin art. 5 alin. (2) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

În raport cu obiectul reglementării, propunerea legislativă era deficitară și în ceea ce privește indicarea cu exactitate a dispozițiilor din cuprinsul Codului fiscal supuse modificării și completării, o asemenea modalitate de structurare a unui act de modificare și completare fiind contrară normelor de tehnică legislativă.

 

 

– Referitor la Propunerea legislativă privind interzicerea temporară a exportului de lemne de foc, un aviz negativ a fost emis din următoarele considerente:

 

Analizând conținutul proiectului, s-a constatat că acesta instituie reguli insuficient conturate, fiind aproape imposibil să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Or, acest lucru nu putea fi realizat doar  prin două articole, deși proiectul urma să reglementeze un domeniu extrem de sensibil, și anume acela al instituirii unor interdicții cu privire la libera circulație a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene, fără a face distincție între exportul de lemn de foc către state terțe și comercializarea acestei categorii de material lemnos în statele membre ale Uniunii Europene.

 

De asemenea, textul dedus analizei nu prevedea de când anume curge termenul de 3 ani pentru interdicția exportului de lemn de foc.

 

Totodată, pentru eficacitatea reglementării propuse, era necesară instituirea unei sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legii analizate în raport de natura căreia urma să fie stabilită și categoria actului normativ, respectiv, lege organică sau ordinară și, în mod corespunzător, prima Cameră ce urma a fi sesizată.

 

Față de cele de mai sus, Consiliul Legislativ a apreciat că proiectul trebuia reanalizat și reformulat în totalitate, în redactarea propusă neputând fi promovat.

 

 

În Dreptul privat:

 

– La Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale, în avizul negativ s-a precizat că, din redactarea Expunerii de motive, nu a rezultat că soluțiile preconizate au fost precedate de o temeinică fundamentare,  luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, așa cum prevede art. 6 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

În aceeași ordine de idei, s-a semnalat că Expunerea de motive nu respectă prevederile art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care impun ca instrumentul de motivare să prezinte cerințele care reclamă intervenția normativ㠖 cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, principiile de bază și finalitatea reglementării propuse, cu evidențierea elementelor noi – și să cuprindă secțiuni distincte privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, impactul asupra sistemului juridic, subliniind implicațiile asupra legislației în vigoare, consultările derulate în vederea elaborării prezentei propuneri, precum și măsurile de implementare, respectiv modificările instituționale pe care le presupune aplicarea noului act normativ.

 

Referitor la premisa de la care plecau inițiatorii în motivarea propunerii legislative, aceea c㠄regimul pensiilor speciale nu respectă principiul contributivității”, s-a precizat că pensia de serviciu are două componente, una contributivă și alta necontributivă, fiind instituită ca o măsură având caracter compensatoriu pentru anumite categorii profesionale supuse unui statut special.

 

Acest aspect este evidențiat și în Decizia Curții Constituționale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 care reiterează ceea ce a statuat în Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010: „Curtea, respingând obiecția de neconstituționalitate care viza viitoarea Lege nr. 119/2010, a statuat c㠄pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială.” „De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale», ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face doar acel supliment.

 

Acordarea acestui supliment, așa cum se poate desprinde și din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special. Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”.

 

Curtea arată, totodată, c㠄pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională”.

 

Din aceste rațiuni, s-a concluzionat că soluțiile legislative preconizate la art. I-IV, VI și IX din proiect nu puteau fi reținute.

 

 

– La Propunerea legislativă privind unele măsuri de cotizare retroactivă în sistemul public de pensii, în avizul negativ s-a precizat că problematica cotizării retroactive la sistemul public de pensii este reglementată în mod identic de dispozițiile Legii nr. 186/2016, precum și de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2017 în ceea ce privește prelungirea termenului, respectiv până la 31 decembrie 2017. Noutatea reglementării propuse o constituia doar categoria cetățenilor români fără domiciliu sau reședința în România, prevăzuți la art. 2 alin. (3), precum și la art. 6 alin. (4) din textul propus, prevederi care se regăseau deja în cuprinsul Legii nr. 186/2016, fără ca inițiativa legislativă să cuprindă prevederi exprese care să abroge, să modifice sau să completeze acest act normativ.

 

Pentru evitarea dublei reglementări, aspect interzis de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a recomandat inițiatorilor promovarea celor două texte menționate mai sus ca amendamente la Legea nr. 186/2016.

 

 

– Cu privire la Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (4) a articolului 1 din Ordonanța de urgență nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, în avizul negativ, s-a observat că, referitor la măsura propusă care viza creșterea cu 50% începând cu data de 1 februarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază pentru întreg personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea lor –, aceasta avea un caracter retroactiv, nefiind conformă cu principiile constituționale potrivit cărora legea prevede doar pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.

 

Ca urmare, propunerea nu putea fi promovată deoarece încălca principiul constituțional al neretroactivității.

 

S-a precizat și faptul că în dezbaterea Parlamentului se afla proiectul privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care ar fi urmat să se aplice începând cu data de 1 iulie 2017. Dacă se dorea ca pentru personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, să fie stabilit un anumit nivel de salarizare, acesta ar fi fost posibil să fie propus ca amendament la proiectul Legii salarizării unitare, aflat la acel moment în procedură parlamentară.

  

 

CAPITOLUL III

 ACTIVITATEA DE AVIZARE A REPUBLICĂRILOR ȘI RECTIFICĂRILOR ACTELOR NORMATIVE

  

În domeniul republicării și rectificării actelor normative, activitatea Consiliului Legislativ se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată. Prevederi legale în această materie se regăsesc și în Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Hotărârea Guvernului nr. 561/2001 și în Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 591/2012.

 

În domeniul republicării actelor normative s-a constatat că, în anul 2017, au fost dispuse norme de republicare printr-un număr de 56 de acte modificatoare. Dintre actele care urmau să fie republicate, în acest an au fost publicate doar 5, având în vedere că numeroase forme republicabile au fost restituite de Consiliul Legislativ, acestea neputând fi avizate favorabil datorită unor cauze diverse, cum ar fi necorelarea sau contradicții de formă sau de fond existente în starea normativă a actelor.

 

În acest sens, precizăm că, în întâmpinarea inițiatorilor/emitenților care au atribuția întocmirii formei republicabile a actelor, Consiliul Legislativ întocmește și transmite o situație a actelor normative care au dispus republicări, din care rezultă posibilitatea sau imposibilitatea republicării, datorată, de exemplu, lipsei temeiului actualizat de republicare sau neaprobării/respingerii prin lege a ordonanțelor Guvernului, situație care stopează sau întârzie republicarea unor acte normative. Astfel, pentru anul 2017, a fost transmis㠄Situația actelor normative care au dispus republicări în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, precum și modul cum au fost realizate aceste dispoziții, actualizată până la data de 1 mai 2017” (a se vedea Anexa nr. 3).

 

În domeniul rectificării, în anul 2017, cele 96 de cereri înregistrate spre avizare la Consiliul Legislativ, au vizat, ca în fiecare an, atât acte normative, cât și acte individuale, al căror caracter trebuie certificat de Consiliul Legislativ. În cazul avizelor negative, s-a constatat că rectificarea viza modificări de fond, nu erori materiale. De asemenea, a continuat avizarea unor ordine ale conducătorilor instituțiilor publice centrale care, în faza de proiect, nu sunt supuse avizării de către Consiliul Legislativ, dar pentru care se emite totuși, în cazul rectificării acestora, un aviz.

 

 

Secțiunea 1 – Acte normative propuse spre republicare  în anul 2017

 

Activitatea de avizare a formelor republicabile a continuat și în anul 2017, an în care au fost examinate acte normative complexe, cu precădere din domeniul administrației publice, cum ar fi Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale sau Hotărârea Guvernului nr. 1000/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

 

Se remarcă și faptul c㠖 similar situației întâlnite în anii 2015 și 2016, actele cadru pentru organizarea și desfășurarea activității parlamentare au fost republicate și în acest an. În toate aceste cazuri, Consiliul Legislativ a examinat formele republicabile ale regulamentelor, reținând, în cadrul unor note remise celor două Camere ale Parlamentului, unele propuneri, care au fost însușite de către cei doi emitenți.

 

La nivel statistic, în anul 2017 au fost analizate și soluționate un număr de 16 cereri de republicare, dintre care 1 a fost avizată negativ, 5 au fost avizate favorabil cu observații și propuneri,  iar 10 cereri, după ce au fost analizate, au fost soluționate prin adrese de restituire, conținând recomandări și propuneri în vederea asigurării uniformității formelor republicate în Monitorul Oficial. În acest an, nici o formă republicabilă nu  a fost avizată favorabil, fără observații.

 

Pe categorii de acte normative, majoritatea cererilor de republicare au vizat, ca în fiecare an, republicarea legilor, respectiv 7 legi, apoi 2 hotărâri ale Guvernului, 1 ordonanță de urgență a Guvernului, 2 regulamente ale Camerei Deputaților sau Senatului, precum și 1 ordin emis de conducătorii instituțiilor publice centrale.

 

În ceea ce privește preluarea, de către inițiatorii sau emitenții formelor republicabile avizate, a observațiilor și propunerilor conținute în avizele sau în adresele Consiliului Legislativ, s-a constatat că acestea au fost preluate în cea mai mare parte.

 

 

1. Observații formulate în avizele emise de Consiliul Legislativ

 

Pe categorii de avize, 1 formă republicabilă a fost avizată negativ și 5 forme republicabile au fost avizate cu observații și propuneri.

 

 

a) Avizul negativ s-a referit la forma republicabilă a Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. În urma examinării acestei forme, s-au constatat unele aspecte de principiu care erau necesar a fi clarificate înainte de republicarea legii, printr-o modificare expresă, Astfel, examinând textul originar, actele normative modificatoare și forma republicabilă primită spre avizare, au fost observate câteva probleme care nu puteau fi remediate sau actualizate la momentul republicării, din cauza lipsei dispozițiilor legale corespunzătoare, după cum urmează:

 

Prima dintre acestea viza temeiul de republicare a legii supuse analizei, care nu era actualizat, deoarece în cronologia evenimentelor legislative suferite de Legea nr. 360/2002 – ulterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului – act care prevedea ultimul, temeiul republicării – fuseseră adoptate alte două intervenții legislative, care însă nu dispuneau republicarea, respectiv Legea nr. 152/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și Legea nr. 118/2017 de aprobare, cu modificări și completări, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016. În acest sens,  art. 8 din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 591/2012 prevede că actul normativ modificat și/sau completat în mod substanțial se republică având la bază dispoziția cuprinsă în ultimul act de modificare, respectiv de completare.

 

De altfel, acest aspect, al lipsei temeiului de republicare actualizat, mai fusese semnalat de Consiliul Legislativ, la momentul înregistrării unei forme republicabile a legii în discuție, întocmită de Ministerul Afacerilor Interne tot în 2017. Consiliul Legislativ a restituit această formă inițiatorului, menționând că, pe de o parte, republicarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului poate avea loc după clarificarea aspectelor semnalate și, pe de altă parte, că întocmirea formei republicabile se face de către emitentul actului supus republicării, care, în acest caz, este Parlamentul României.

 

Forma republicabilă analizată aici era întocmită de emitentul legii, însă temeiul de republicare era în continuare neactualizat.

 

Au mai fost constatate și alte aspecte, unele de necorelare, de contradictorialitate sau neactualitate, după cum urmează:

 

La art. 21 alin. (4), fost art. 23, s-a semnalat prezența unei categorii de polițiști, respectiv „polițiștii asistenți”, care nu era definită și nici nu se mai regăsea în alte articole ale legii. Prin urmare, pentru o corelare atât terminologică, cât și pe fond, era de analizat dacă această categorie de personal mai este actuală sau, în caz afirmativ, nu ar trebui reglementată mai detaliat în cadrul legii.

 

La art. 79, fost art. 28, cu referire la lit. a), nemodificată din anul 2002 și care reglementa drepturile salariale ale polițiștilor, aceste prevederi nu mai erau actuale și intrau în contradicție cu Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice nr. 153/2017. Această din urmă lege care, în anexa nr. VI, prevede soldele de funcție și salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, reglementează faptul că drepturile salariale sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege. Prin urmare, trebuia verificat dacă acestea mai puteau fi menținute în forma republicată a legii supuse analizei, cum ar fi, de exemplu, salariul de merit.

 

O altă situație s-a referit la numeroasele note de subsol explicative inserate de către emitent în cadrul formei republicabile, în aviz reținându-se o serie de reformulări și propuneri în vederea asigurării unor informații juridice corecte și complete.

 

Prin urmare, republicarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului putea avea loc doar ca urmare a modificării acesteia, în sensul soluționării aspectelor de principiu și a celor punctuale evidențiate, inclusiv prin actualizarea temeiului de republicare.

 

 

b) Dintre avizele cu observații și propuneri,  exemplificăm:

 

– Republicarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, a fost avizată cu propunerea ca la art. 9 să fie marcat un asterisc la finalul sintagmei „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi”, căruia să îi corespundă o notă de subsol, cu următorul cuprins:

 

„*) Legea nr. 47/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 11 iulie 1994.”

 

De asemenea, la art. 5 alin. (4), fost alin. (3), în ceea ce privește trimiterea din text la alin. (1) și (2), s-a subliniat că ar fi de analizat dacă textul nu ar trebui modificat ca urmare a introducerii alin. (21) prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2016, în cazul în care trimiterea ar fi putut să aibă în vedere și noul alineat introdus, devenit alin. (3) în forma republicabilă.

 

Legea nr. 47/1994 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 18 mai 2017.

 

 

– Republicarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și metodologia de autorizare a acestora.

 

În vederea asigurării uniformității în redactarea formelor republicate,  în aviz au fost propuse unele reformulări la titlul și la nota de subsol corespunzătoare acestuia.

 

Apoi a fost precizat faptul că la art. 10, la art. 12 alin. (5), la art. 15, ca urmare a actualizării și înlocuirii corespunzătoare în text a termenului „ordin” cu termenul „decizie” – astfel cum s-a dispus prin Legea nr. 57/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și a altor acte normative – era necesară realizarea acordului gramatical corect. Prin urmare, verbele „atacat”, „revocat”, „atacat” trebuiau înlocuite cu „atacată”, „revocată”, „atacată”.

 

De asemenea, la art. 17 alin. (2), pentru indicarea exactă a intervențiilor asupra legii la care se făcea trimitere în text, urma să figureze următoarea sintagmă: „în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare…”.

 

Deși avizată favorabil, forma republicabilă a Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

 

Alte forme avizate favorabil, cum ar fi Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României sau Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, au fost republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 3 iulie 2017, respectiv nr. 867 din 2 noiembrie 2017.

 

 

2. Cazuri de restituire a formelor republicabile

 

În urma examinării formelor republicabile, în anul 2017 au fost restituite 10 dintre acestea, Consiliul Legislativ, semnalând, în adresele de restituire pe de o parte unele impedimente la republicarea actelor normative și, pe de altă parte, precizând că unele acte primite spre republicare, cum ar fi ordinele, regulamentele sau instrucțiunile emise de conducătorii instituțiilor publice centrale, nu intră în sfera de avizare a Consiliului Legislativ. Totuși, chiar și în acest ultim caz, formele republicabile au fost examinate, iar în adresele de restituire au fost făcute observații și propuneri care să asigure uniformitatea în redactarea formelor republicabile. A fost cazul republicării Hotărârii Parlamentului nr. 30/1993 privind organizarea și funcționarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, sau a Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în insolvență din România.

 

Cu referire la unele cazuri de restituire a unor acte normative care intră în sfera de avizare a Consiliului Legislativ, dar care, însă, din diverse motive, nu puteau să fie republicate în forma prezentată, exemplificăm:

 

 

– Forma republicabilă a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

 

În urma examinării formei, s-au constatat mai multe aspecte care trebuiau clarificate înainte de republicarea actului normativ, cum ar fi unele necorelări de texte sau actualitatea denumirii unor instituții, precum și a regimului subordonării lor.

 

O altă situație semnalată se referea la denumirile ministerelor la care se făcea trimitere în texte, care fuseseră schimbate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

 

Astfel, s-a precizat că Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a devenit Ministerul Educației Naționale, însă, în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării, activitățile au fost preluate de Ministerul Cercetării și Inovării, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a devenit Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Aceste actualizări puteau fi operate direct în forma republicabilă.

 

Ca urmare, aceste aspecte trebuiau soluționate în mod expres, pentru fiecare institut trebuind să fie alăturată coordonarea corespunzătoare în prezent, deoarece simpla actualizare a denumirii ministerului nu clarifica regimul actual de coordonare a celor două institute.

 

 

– Forma republicabilă a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor a fost restituită deoarece una dintre ordonanțele modificatoare nu era aprobată/respinsă prin lege. În acest sens, au fost invocate prevederile art. 70 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonanțe ale Guvernului se face după aprobarea acestora din urmă prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepanțe cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificări ordonanței supuse aprobării. Prevederi similare se regăsesc și în Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, precum și în Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 591/2012 privind procedurile publicării, republicării și rectificării, precum și ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României.

 

 

Secțiunea a 2-a – Acte normative propuse spre rectificare în anul 2017

 

Consiliul Legislativ a examinat și a soluționat 96 de cereri de rectificare în anul 2017. Acestea au privit, ca în fiecare an, atât acte normative – 58 de cereri, cât și acte individuale, al căror caracter trebuie certificat de către Consiliul Legislativ prin intermediul unor adrese de restituire – 38 de cereri.

 

În ceea ce privește felul avizelor, 5 rectificări au fost avizate negativ și 46 de cereri de rectificare au fost avizate favorabil cu observații și propuneri. Totodată, au fost emise și adrese de restituire, în număr de 45, care au privit nu numai cele 38 de acte individuale, dar și unele situații întâlnite în cazul unor acte normative, care nu puteau fi rectificate în lipsa explicațiilor necesare, astfel încât era necesară completarea corespunzătoare a cererii, conform normelor legale în materie.           

 

 

1. În avizele negative s-a constatat că, prin propunerile de rectificare, nu se îndreptau erori materiale ci, în fapt, erau modificări de fond. În acest sens, dăm câteva exemple:

 

– Prin cererea de rectificare a Hotărârii Guvernului nr. 638/2016 privind aprobarea schemei  „Ajutor de minimis pentru achiziționarea de către producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 7 septembrie 2016, se solicita ca la alin. (4) al art. 9, în loc de „…alin. (3) lit. i).” să se scrie „…alin. (3) lit. i) și j)

 

Examinând cererea de rectificare, Hotărârea Guvernului nr. 638/2016, astfel cum a  fost publicată în Monitorul Oficial, precum și forma acesteia în stadiu de proiect, astfel cum a fost avizată de Consiliul Legislativ, s-au constatat următoarele:

 

 - în proiectul hotărârii Guvernului în discuție, avizat de Consiliul Legislativ, textul în cauză avea același conținut precum cel adoptat și publicat în Monitorul Oficial.

 

– motivarea din cererea de rectificare nu era de natură a justifica existența unei erori materiale în sensul Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

În acest sens, s-a menționat faptul că art. 17 alin. (3) din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, prevede că se interzice, sub sancțiunea nulității, modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operațiunea rectificării, iar art. 14 alin. (2) din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 591/2012 prevede că, dacă ulterior publicării, se constată că rectificarea solicitată nu privește o eroare materială, răspunderea revine organului emitent care a solicitat rectificarea actului respectiv.

 

Similar anilor anteriori, în acest an au fost avizate negativ și unele ordine ale conducătorilor instituțiilor publice centrale – care, în faza de proiect, nu sunt supuse avizării de către Consiliul Legislativ, dar pentru care se emite totuși, în cazul rectificării acestora, un aviz.

 

Un astfel de exemplu este cererea de rectificare a Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 și 224 bis din 31 martie 2017.

 

Analizând fondul reglementării s-a observat că solicitarea înaintată era de natura modificării și a completării ordinului în cauză, prin eliminarea lit. k) de la pct. 7 „proceduri de chirurgie cardiovasculară adulți”, și anume unitatea „Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea”, concomitent cu introducerea acestei unități ca lit. ț) la pct. 12, „proceduri de chirurgie vascular㔠în cadrul subtitlului „Unități care derulează programul” de la Cap. IX din anexă. Mai mult, eliminarea lit. k) de la pct. 7 în cauză presupunea refacerea enumerării, dat fiind faptul că pct. 7 are inclusiv lit. l).

 

A fost semnalat și faptul că pct. 12 – în cadrul căruia se solicita a se introduce unitatea „Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea”, „ca litera ț) după litera t)” – nu conținea în forma actuală lit. t), enumerarea în cadrul respectivului pct. 12 finalizându-se cu lit. s);

 

Astfel, pentru punerea în acord a tuturor neconcordanțelor semnalate, cât mai ales datorită faptului că, prin natura intervenției, eliminarea unei litere din cadrul unei enumerări și introducerea unei noi litere în cadrul alteia nu poate fi promovată pe calea rectificării actelor normative, s-a apreciat că, pentru situația semnalată, este necesară modificarea ordinului în cauză,  cu atât mai mult cu cât, fiind vorba de un ordin al ministrului, adoptarea acestuia se poate face într-un interval de timp rezonabil, nepresupunând parcurgerea unui traseu legislativ îndelungat.

 

 

2. În anul 2017, din totalul celor 46 de cereri avizate favorabil cu observații și propuneri, au existat în continuare unele rectificări nemotivate în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 591/2012, fapt pentru care, pentru soluționarea acestora cu aviz favorabil, a fost imperios necesar a se contacta inițiatorii, în sensul completării cererilor cu motivarea corespunzătoare. În cazurile în care inițiatorii nu au putut fi contactați, Consiliul Legislativ a emis adrese de restituire, solicitând informațiile relevante în vederea soluționării respectivelor rectificări.

 

Totuși, în materia rectificărilor, sub aspectul delimitării noțiunii de „rectificare” de cea de „modificare”, prin normele legale adoptate și datorită rigurozității avizelor Consiliului Legislativ, inițiatorii au început să fie mai rezervați în a formula cereri de rectificare.

 

O cerere de rectificare avizată favorabil a fost aceea a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 21 decembrie 2016, prin care se solicita ca, la pct. 12 al articolului unic din lege, cu referire la alin. (6) al art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în loc de „președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare” să se scrie „președintelui Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive.”

 

Examinând cererea de rectificare întocmită de emitentul legii, precum și adresa inițiatorului cererii, textul legii publicat în Monitorul Oficial, punctul de vedere al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, amendamentele conținute în raportul Comisiilor sesizate în fond, și Nota Direcției procedură legislativă, sinteze și evaluări din cadrul Departamentului Legislativ al Camerei Deputaților  s-a apreciat că greșeala semnalată a intervenit în procesul de tehnoredactare a amendamentelor, la momentul întocmirii și redactării Raportului final asupra proiectului Legii de aprobare a O.U.G. nr. 20/2016, astfel cum a fost dezbătut și aprobat de Comisia sesizată în fond.

 

În ceea ce privește forma de rectificare care urma să se publice în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceasta s-a realizat în forma propusă în avizul Consiliului Legislativ, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2017.

 

 

3. În cazul adreselor de restituire a unor rectificări s-a apreciat că acestea nu sunt acte normative, cum este cazul decretelor privind conferirea unor decorații, pentru eliberarea din funcție a unui procuror și numirea sa în funcția de judecător, a ordinelor de acordare sau redobândire a cetățeniei, dar și al hotărârilor Guvernului privind acordarea de ajutoare de urgență, de trecere a unor imobile din domeniul privat al statului în domeniul public, de alocări de sume din Fondul de rezervă  bugetară la dispoziția Guvernului pentru unele județe sau de acordare, acte care rezolvă situații concrete și, ca urmare, nu sunt supuse avizării Consiliului Legislativ.

 

Au existat însă și cazuri de restituiri ale unor acte cu caracter normativ, cum ar fi  rectificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 29 noiembrie 2016.

 

În acest caz, în adresa de restituire a fost indicat și faptul că proiectul legii de aprobare a acestei ordonanțe se află în procedură legislativă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

 

  

CAPITOLUL IV

EVIDENȚA OFICIALĂ A LEGISLAȚIEI ROMÂNIEI; REPERTORIUL LEGISLAȚIEI ROMÂNIEI; EMITEREA ACTELOR NORMATIVE ÎN EXECUTARE

  

Secțiunea 1 – Evidența oficială a legislației

 

În anul 2017, organizarea și actualizarea evidenței oficiale a legislației României a continuat atât pentru desfășurarea procesului legislativ, dar și pentru realizarea lucrării „Repertoriul legislației României – evidență oficială. Ediția a XXI-a”, în conformitate cu art. 79 alin. (1) teza finală din Legea fundamentală care prevede obligația constituțională de ținere a evidenței oficiale a legislației României de către Consiliul Legislativ și cu art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 73/1993 privind organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată, care prevede obligația ținerii evidenței oficiale a legislației României și întocmirii  Repertoriului legislației. În acest sens, actele normative publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, au fost incluse în baza de date care constituie Evidența oficială a legislației, cu toate elementele lor de identificare, efectuându-se și indexarea acestora pe materii, cu separarea corespunzătoare a legislației active în raport cu cea abrogată în mod expres în cursul anului 2017.

 

Operațiile specifice pe care le presupune activitatea de actualizare a bazei de date, din care se extrag ulterior fișele actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și cea de transmitere a datelor către administratorii site-urilor Consiliului Legislativ și Camerei Deputaților, au constat în încărcarea în baza de date a tuturor actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cursul anului 2017, atât cele normative, cât și cele individuale, în număr de 7.029 (decrete, legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri ale Guvernului, acte ale administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților administrative autonome).

 

În ceea ce privește situația statistică a tuturor actelor (legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri ale Guvernului), adoptate în anul 2017 – ne referim la acte normative sau individuale, de bază sau modificatoare – aceasta se prezintă astfel:

 

– legi:

 

– ordonanțe ale Guvernului:

 

– ordonanțe de urgență:

 

– hotărâri ale Guvernului:

 

278;

 

30;

 

117;

 

963

Total:

1.388

 

Menționăm că din cele 278 de legi adoptate în anul 2017, 114 au avut ca obiect de reglementare aprobarea unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență ale Guvernului, iar un număr de 18 au avut ca obiect respingerea de ordonanțe/ordonanțe de urgență. Din cele 278 de legi, 70 au avut caracter organic.

 

Situația statistică a actelor normative de bază, adoptate în anul 2017, pe categorii, se prezintă astfel:

 

– legi:

 

– ordonanțe ale Guvernului:

 

– ordonanțe de urgență:

 

– hotărâri ale Guvernului:

 

194  

 

7;

 

38;

 

250.

 

(din care, 114 legi de aprobare/aprobare cu modificări și/sau completări a unor O.G./O.U.G. și 17 de respingere) ;

 

Total:

489 

 

 

Dintre aceste acte normative de bază, adoptate în anul 2017, la data de 31 decembrie 2017, mai erau în vigoare:

 

– legi:

 

– ordonanțe ale Guvernului:

 

– ordonanțe de urgență:

 

– hotărâri ale Guvernului:

 

175;

 

 7;

 

38;

 

244

 

Total:

464

 

În anul 2017, au fost scoase din legislația activă un număr de 116 de acte normative (legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului).

 

Analizând evidența cronologică a actelor adoptate și publicate în Monitorul Oficial, semnalăm că dintre cele 963 hotărâri ale Guvernului adoptate în anul 2017, au fost publicate în Monitorul Oficial un număr de 943, rezultând un număr de 20 hotărâri nepublicate.

 

Totodată, din statisticile prezentate, față de anul 2016 rezultă o ușoară  creștere a numărului de legi adoptate. În ceea ce privește hotărârile Guvernului adoptate în anul 2017, acestea au înregistrat o scădere față de anul 2016 (963, față de 1.023).

 

În anul 2017 au fost adoptate 278 de legi, față de anul 2016  când au fost adoptate 252 de legi și față de 358, în 2015; 30 de ordonanțe simple, față de 27 de ordonanțe în anul 2016 și față de 43, în anul 2015. O creștere semnificativă s-a înregistrat la numărul ordonanțelor de urgență adoptate în anul 2017, respectiv 117, față de 2016 când au fost adoptate 100 și față de 2015 când au fost adoptate 66.

 

Având în vedere importanța actelor normative adoptate de autoritățile administrației centrale de specialitate și autoritățile administrative autonome în cadrul sistemului legislativ, Consiliul Legislativ ține și evidența acestor acte (ordine, instrucțiuni, norme, norme metodologice, norme tehnice, regulamente, instrucțiuni, circulare, decizii, etc.). Modalitatea de ținere a evidenței, ca și în cazul actelor de nivel superior, s-a păstrat, prin gruparea în funcție de emitenți și anul adoptării, cu încadrarea corespunzătoare a acestora ca fiind acte de bază sau cu rol modificator, normative sau individuale.

 

Cu privire la modalitatea de încărcare în baza de date a actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceasta s-a făcut prin indicarea elementelor de identificare a actelor respective – titlu, intrare în vigoare, compoziție, încadrare ca fiind de bază, modificator, normativ sau individual, temei legal, funcție activă, trimiteri, norme în alb, norme de republicare, directive transpuse.

 

Într-o primă fază, toate aceste operații au presupus o analiză primară a actului, constând în lectura actului, introducerea elementelor de identificare a acestuia, a elementelor structurale, apoi, în cea de-a doua fază analiza juridică, respectiv temeiul legal, funcția activă, trimiteri, norme în alb, norme de republicare, directive transpuse.

 

Ținerea evidenței legislației în sistem informatic oferă posibilitatea extragerii fișei de evidență din baza de date legislative, fișă ce păstrează formatul fișelor de evidență pe suport de hârtie și care cuprinde o serie întreagă de informații privind încadrarea actului ca fiind normativ, individual, de bază sau modificator, temeiul legal, funcția pasiv㠖 intervențiile legislative exprese suferite de actul normativ după adoptare – cu indicarea precisă a textelor modificate/completate/abrogate, la nivel de articole, alineate, litere, alte elemente structurale – funcția activ㠖 intervențiile legislative exprese aduse de un act asupra altor acte normative, respectiv modificări, completări sau abrogări, trimiterile la alte acte, derogările, contingențele, normele în alb, normele de republicare. Prin introducerea acestor date, situația fiecărui act normativ poate fi cunoscută la diferite momente istorice.

 

Precizăm că, pe lângă fișierul electronic al actelor normative, Consiliul Legislativ deține și un număr de cca. 33.500 de fișe pe suport de hârtie, corespunzătoare aceluiași număr de acte normative, ce cuprinde întreaga legislație a României, începând cu anul 1864 și până în anul 2003. El cuprinde legislația României și reflectă evoluția acesteia pe o perioadă de 140 de ani. Acest fișier a stat la baza întocmirii edițiilor Repertoriilor legislației României, furnizând toate informațiile despre fiecare act normativ de bază, precum și despre raporturile acestuia cu alte acte normative.

 

În prezent, partea de evidență a actelor normative este complet informatizată, asupra fondului legislativ efectuându-se cca. 30.000 de operațiuni numai în anul 2017.

 

Actele normative de bază care formează fondul activ al legislației naționale, la data de 31 decembrie 2017, sunt prezentate statistic în Anexa nr. 4.

 

Prin ținerea evidenței legislației, și în cursul anului 2017 au fost depistate acte normative asupra cărora s-a intervenit prin mai multe operațiuni de modificare și completare, uneori într-un timp relativ scurt și masiv, făcând astfel greoaie înțelegerea și aplicarea reglementărilor legale (a se vedea Anexa nr. 5).

 

Printre actele normative care au suferit cele mai multe modificări în decursul anului 2017, enumerăm: Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor (5 modificări în anul 2017), Legea educației naționale nr. 1/2011 (11 modificări în anul 2017), Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (13 modificări în anul 2017), Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (5 modificări în anul 2017), Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor (4 modificări în anul 2017),  Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (8 modificări în anul 2017), Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (7 modificări în anul 2017), Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (4 modificări în anul 2017), O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (7 modificări în anul 2017).

 

Având în vedere norma cuprinsă în art. 70 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care dispune c㠄actul normativ modificat sau completat în mod substanțial se republic㔠, în baza dispoziției de republicare, este de analizat dacă se impune ca, în cazul actelor normative asupra cărora s-au efectuat numeroase intervenții legislative modificatoare în ultimii ani, de la intrarea în vigoare sau de la ultima republicare, să se procedeze la republicarea acestora, pentru a favoriza accesul facil la informația juridică.

 

În anul 2017, prin 38 decizii ale Curții Constituționale, dispoziții legale din acte normative au fost declarate ca fiind neconstituționale.

 

Aceste decizii au fost reținute în evidența Consiliului Legislativ și menționate în fișa actului care a fost declarat parțial sau integral neconstituțional.

 

 

Secțiunea a 2-a – Elaborarea Repertoriului legislației României

 

Lucrarea Repertoriul legislației României – evidență oficială, întocmită și actualizată în mod continuu de Consiliul Legislativ, a fost elaborată și în acest an, fiind cea de-a XXII-a ediție. Este de precizat că începând cu data de 5 decembrie 2006, „Repertoriul Legislației României” este înregistrat ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, reînnoită la data de 5 decembrie 2016,  pentru clasele „42 – Servicii științifice și tehnologice, precum și servicii de cercetare și de concepție și cele legate de acestea” și  „45 – Servicii juridice”, titularul acesteia fiind Consiliul Legislativ, iar drepturile cu privire la mărci sunt cele prevăzute în Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare.

 

Luarea în evidență, clasificarea, urmărirea pe parcursul existenței și apoi trecerea în fondul pasiv al legislației a actelor normative adoptate timp de aproape 150 de ani, reflectat în Repertoriul legislației României – evidență oficială au fost urmărite de la înființarea celui de-al treilea Consiliu Legislativ, la 1 aprilie 1996. S-a continuat astfel activitatea de ținere a evidenței oficiale a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al României, prin întocmirea fișierului legislației, cuprinzând datele și informațiile pentru fiecare act publicat, respectiv titlul, numărul și data publicației oficiale în care a apărut, precum și intervențiile legislative pe care acesta  le-a avut în decursul timpului. Fișele de evidență reprezintă adevărate „cărți de identitate” pentru fiecare act normativ în parte, ele menționând, pe lângă intervențiile exprese suferite de actul normativ de-a lungul existenței sale (modificări, completări, abrogări, suspendări, repuneri în vigoare, prorogări de termene etc.), dar și alte date importante, respectiv trimiterile și contingențele cu alte reglementări, derogările, normele în alb și normele de republicare.

 

Îndeplinirea atribuțiilor Consiliului Legislativ de ținere a evidenței oficiale a legislației României și de întocmire a celor 22 de ediții ale Repertoriului legislației României – evidență oficială nu ar fi fost însă posibilă fără bogatul tezaur constând în fișele de evidență pe suport de hârtie a actelor normative adoptate anterior datei sale de înființare, pe care Consiliul Legislativ le-a preluat de la Ministerul Justiției și fostul Consiliu Legislativ creat în anul 1971. Practic, aceste fișe de evidență au fost punctul de la care s-a pornit în realizarea respectivei sarcini a Consiliului.

 

Fișierul de evidență a actelor normative, furnizând toate informațiile despre fiecare act normativ, precum și despre raporturile acestuia cu alte acte normative, a stat la baza întocmirii repertoriilor legislației României apărute anual sub egida Consiliului Legislativ, începând cu anul 1997, după o pauză de 9 ani.

 

Până la ediția a XII-a (1864-2007) inclusiv, Repertoriul legislației României – evidență oficială a fost editat pe suport de hârtie. Ulterior însă, având în vedere conținutul bogat al acestuia  care, de la an la an, a crescut proporțional cu numărul actelor normative adoptate, Repertoriul legislației – evidență oficială a fost imprimat doar pe suport electronic, în format .pdf.

 

În vederea îndeplinirii obligației legale a Consiliului Legislativ, de furnizare a informației necesare desfășurării procesului legislativ, Repertoriul legislației României – evidență oficial㠖 Ediția a XXII-a, întocmit pe baza legislației adoptate și publicate în Monitorul Oficial al României până la data de 31 decembrie 2017, reprezintă un instrument de lucru pentru juriști, elaboratori și utilizatori ai dreptului, fiind distribuit ministerelor, precum și altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate. El poate fi regăsit pe  site-ul Consiliului Legislativ, la adresa www.clr.ro, precum și pe site-ul Camerei Deputaților, la adresa www.cdep.ro.  

 

În cursul anului 2017, a fost continuată activitatea de transmitere, către administratorii site-urilor Camerei Deputaților și Consiliului Legislativ, a Sumarelor actualizărilor juridice efectuate în baza de date legislative, precum și a documentelor cuprinzând informații despre fiecare act publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (funcții active, trimiteri, etc.). Aceste fișiere sunt utilizate pentru actualizarea Repertoriului legislației, varianta online, respectiv pentru încărcarea aplicației online Repertoriul legislației României.

 

 

Secțiunea a 3-a – Emiterea actelor normative în executare

 

Conform art. 2 lit. g) din Legea nr. 73/1993, republicată, Consiliul Legislativ întocmește trimestrial și anual o situație ce cuprinde actele normative care au dispus elaborarea de norme metodologice și alte acte în aplicare, precum și stadiul realizării acestor  dispoziții legale, situație care se transmite Secretariatului General al Guvernului și Departamentului pentru Relația cu Parlamentul (a se vedea Anexa nr. 6).

 

Pentru anul 2017, un număr de 33 legi, 13 ordonanțe, 39 ordonanțe de urgență și 12 hotărâri ale Guvernului au dispus elaborarea unui număr de 97 acte în aplicare.

 

Dintre acestea, au fost elaborate numai 42 de acte în aplicare, din care 5 în termen, 27 cu termen depășit și 10 fără termen, iar un număr de 55 acte în aplicare nu au fost elaborate, din care 27 au depășit termenul, 5 nu au avut precizat acest termen și 23 nu au avut termenul de elaborare expirat la finele anului 2017.

 

Enumerăm câteva acte normative care au dispus adoptarea de norme în aplicare, dar care nu au fost publicate până la sfârșitul anului 2017:

 

 

– Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 29 martie 2017, care a dispus la art. 12 alin. (3) ca, în termen de180 de zile de la data publicării, să fie emise actele normative necesare punerii în aplicare a prevederilor acestei legi; actele normative nu au fost adoptate, termenul fiind depășit;

 

 

– Legea nr. 125/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 6 iunie 2017, care a dispus la art. IV ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, să se elaboreze, prin hotărâre a Guvernului, un nou regulament de organizare și funcționare; regulamentul nu a fost adoptat, termenul fiind depășit;

 

 

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 1 martie 2017, care a dispus la art. 21 ca, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare, să se elaboreze, prin hotărâre a Guvernului, normele metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară; actul normativ nu a fost adoptat, termenul fiind depășit;

 

 

– Hotărârea Guvernului nr. 548/2017 privind aprobarea condițiilor de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 10 august 2017, care a dispus la art. 2 ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, prin ordin al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, să se elaboreze standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat al asistentului personal profesionist; actul normativ nu a fost adoptat, termenul fiind depășit;

 

Dintre actele normative care au dispus adoptarea de acte în aplicare, care au fost publicate până la sfârșitul anului 2017, cu depășirea termenului, putem aminti Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, care a dispus la art. 8 ca, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare, să se elaboreze, prin ordin comun al ministrului mediului și al ministrului finanțelor publice, normele metodologice de aplicare a acesteia. Ordinul respectiv a fost adoptat cu numărul 1488/3198/2017 fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1040 din 29 decembrie 2017, termenul fiind depășit cu 84 de zile.

 

De asemenea, dintre actele normative emise în anii 2015 și 2016 care au dispus emiterea de acte în aplicare, care nu au fost adoptate nici până la sfârșitul anului 2017, exemplificăm Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 12 martie 2015, care a dispus la art. 5 ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, să se elaboreze, prin hotărâre a Guvernului, normele metodologice de aplicare a acesteia. Actul normativ nu a fost adoptat, termenul fiind depășit cu 2 ani și 8 luni.

 

  

CAPITOLUL V

ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI INTERNE CU REGLEMENTĂRILE UNIUNII EUROPENE

 

 1. În domeniul avizării proiectelor de acte normative, Consiliul Legislativ examinează, în conformitate  cu dispozițiile Legii nr. 73/1993, republicată, precum și a Regulamentului său de organizare și funcționare, concordanța normelor juridice interne propuse cu reglementările Uniunii Europene, pe linia armonizării legislative, din perspectiva necesității de îndeplinire a obligațiilor ce revin României, desprinse din calitatea sa de stat membru.

 

Astfel, activitatea desfășurată în anul 2017 de Consiliul Legislativ, s-a axat, ca și în anii precedenți, pe analizarea și  verificarea proiectelor  de acte normative  sub aspectul conformității lor cu dreptul european, un demers integrat  procesului ce vizează continuarea eforturilor de aliniere și respectiv, de consolidare a legislației naționale în raport de normele și exigențele europene, în consonanță cu angajamentele asumate de statul român, potrivit Tratatului de aderare la UE, așa cum a fost ratificat prin Legea nr. 157/2005.

 

De altfel, asigurarea respectării dreptului european, ca direcție prioritară a României după dobândirea calității de stat membru al UE, a fost reflectată cu prioritate și în mod constant, în cadrul avizelor Consiliului Legislativ, în acord cu principalele evenimente produse în spațiul juridic al UE, dintre care se detașează intrarea în vigoare la data de 1 decembrie 2009 a Tratatului de la Lisabona, un moment semnificativ, cu profunde implicații politico-juridice asupra arhitecturii și viitorului construcției europene.

 

 

II. Pentru 2017, procesul de armonizare legislativă s-a caracterizat, de manieră generală, printr-o dinamică  similară celor din anii precedenți, ce au urmat momentului aderării României la UE, numărul proiectelor de acte normative, supuse avizării Consiliului Legislativ din perspectiva asigurării conformității ori a compatibilității cu normele dreptului european, menținându-se pe aceleași coordonate constante, corespunzătoare necesităților izvorâte din îndeplinirea obligațiilor asumate de statul român.

 

În raport de segmentul legislației europene incidente, un număr de 20 de proiecte s-au încadrat în Politica europeană în domeniul mediului, 19 au vizat problematica Pieței Interne, 17 au prezentat tangență directă cu domeniul Agricultură, 6 au vizat Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, respectiv, Libera circulație a capitalurilor, și de asemenea, domeniul Energie, câte 5 au fost relevante Spațiului de libertate, securitate și justiție al UE, după cum și pentru Politica în domeniul concurenței, sau pentru domeniul Transporturilor, 2 au privit Politica în domeniul protecției sănătății,  respectiv la  Politica în domeniul fiscal, și câte unul au privit Protecția consumatorilor, respectiv Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii etc.

 

Din analiza  modului de preluare sau adaptare a proiectelor examinate în raport de normele ori exigențele dreptului european și în funcție de concluziile reținute pentru fiecare proiect în parte referitoare la gradul de conformitate al acestora cu acquis-ul comunitar, s-au formulat 64 de puncte de vedere cu soluții de  avizare favorabilă, 39 de puncte de vedere conțineau soluții de avizare favorabilă cu observații și propuneri, și respectiv un număr de 4 puncte de vedere prin care s-a propus soluția de avizare negativă.

 

 

3. În cursul anului 2017, Consiliul Legislativ a avut aceeași bună colaborare cu structuri guvernamentale corespondente, implicate în avizarea proiectelor de acte normative din perspectiva respectării dreptului european, îndeosebi cu structura de specialitate din cadrul aparatului Ministerului Afacerilor Externe, cu care a păstrat permanent legătura, în sensul clarificării unor aspecte relevante procesului armonizării legislative ori a implementării acquis-ului comunitar.

 

De asemenea, prin specialiști ai Direcției Armonizare Legislativă s-a participat la o serie de reuniuni, seminarii, mese rotunde ori alte întâlniri cu caracter științific, organizate atât de către autoritățile administrației publice ori de instituțiile publice cărora le revin responsabilități pe linia aplicării dreptului european, pe teme de maximă actualitate, dar și de către organizațiile neguvernamentale de profil sau asociații profesionale – Societatea Română de Drept European (SRDE), Uniunea Națională a Juriștilor din România, etc.

  

 

CAPITOLUL VI

ACTIVITATEA DE INFORMARE ȘI DOCUMENTARE LEGISLATIVĂ

 

Ca în fiecare an, Consiliul Legislativ, prin Direcția de studii și documentare a continuat, și în anul 2017, activitatea de punere la dispoziția specialiștilor instituției a informațiilor de doctrină și de practică legislativă, română și străină, ca material auxiliar pentru elaborarea avizelor proiectelor de acte normative.

 

În acest scop, Direcția de studii și documentare din cadrul Consiliului Legislativ oferă o bază solidă de cercetare prin materialele pe care le pune la dispoziția specialiștilor, atât prin fondul de carte existent, cât și prin baza de date informatică TINLIB, care este actualizată permanent cu noutăți editoriale din domeniul juridic.

 

În acest sens, a fost continuată activitatea complexă de prelucrare a articolelor de drept din periodicele străine achiziționate de Consiliul Legislativ, activitate care constă în traducerea din limbile franceză și engleză a articolelor de specialitate și apoi în redactarea unor rezumate pe categorii de subiecte, care sunt inserate în baza de date realizată în sistem automatizat TINLIB. În prezent, această bază conține aproximativ 32.000 de înregistrări, din care 7.000 de înregistrări sunt pentru articolele de drept din periodicele străine. Periodicele străine sunt reviste juridice de prestigiu internațional, editate în limbile franceză și engleză, iar instituția noastră are abonament la următoarele titluri: Revue trimestrielle de droit civil, Revue de droit public, Revue internationale de droit comparé, Revue critique de droit internationale privé, Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique, Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, Revue trimestrielle de droit éuropéen, Revue française de droit constitutionnel, Journal du droit international, European Constitutional Law Review, International & Comparative Law Quarterly și International Journal of Constitutional Law. Prin prelucrarea acestor reviste de specialitate, s-a asigurat cunoașterea opiniilor unor specialiști de renume internațional cu privire la diverse aspecte referitoare la drept, la evoluția lui și la implicațiile acestui fapt asupra societății în general, asigurându-se astfel o documentare aprofundată privind doctrina și legislația comparată, documentare ce este necesară în procesul de avizare a proiectelor de acte normative. Aceste rezumate sunt incluse și la rubrica Referințe bibliografice a Buletinului de informare legislativă, rubrică ce apare în toate cele patru numere ale publicației instituției. Prin urmare, ca în fiecare an, au fost furnizate informații punctuale din dreptul comparat, surse de doctrină și de practică legislativă din dreptul intern, referințe bibliografice pentru elaborarea unor lucrări de specialitate.

 

În anul 2017 au fost indexate și adnotate atât articolele din revistele de drept străine, cât și din cele 16 reviste românești la care biblioteca Consiliului Legislativ are abonament. Dintre publicațiile românești de drept care se regăsesc în cadrul bibliotecii, amintim: Dreptul, Curierul Judiciar, Revista română de dreptul muncii, Pandectele Române, Revista română de drept al afacerilor, Revista română de drept public, Revista română de dreptul proprietății intelectuale, Caiete de drept penal, Revista română de drept privat, Revista română de drept european, Revista română de jurisprudență, Noua revistă de drepturile omului, Romanian journal of comparative law, Revista de științe juridice, Analele Universității București – seria Drept, precum și Revista de drept constituțional. În activitatea de indexare și adnotare, au fost urmărite, cu precădere, propunerile de lege ferenda – care apar semestrial în rubrica Referințe bibliografice a Buletinului de informare legislativă, dar și observațiile critice referitoare la legislația românească, precum: cazuri de dispoziții neconstituționale, redactări defectuoase, neconcordanțe legislative, legislație nearmonizată cu reglementările europene etc. De asemenea, au fost selectate articole de actualitate juridică pentru noua rubrică Revista revistelor a Buletinului de informare legislativă, rubrică în care sunt inserate rezumate ale acestor articole, indicându-se revista în care apar și autorul.

 

Un important volum de muncă a fost consacrat redactării publicației Buletin de informare legislativă, care a continuat să apară trimestrial și care conține articole semnate atât de specialiști din cadrul instituției noastre, cât și de cadre didactice universitare sau specialiști din alte instituții ale statului. Ca și în anii anteriori, numărul 3/2017 a fost alocat publicării Raportului anual de activitate a Consiliului Legislativ pe anul anterior. În celelalte trei numere au fost publicate articolele specialiștilor la rubrica permanentă Studii, opinii, informări. Studiile au abordat subiecte importante și teme de actualitate, care vin în întâmpinarea celor care sunt interesați de ultimele noutăți din domeniul juridic și nu numai.

 

Cele patru numere ale Buletinului de informare legislativă din anul 2017 au cuprins articole care s-au bucurat de un interes deosebit, menționând aici seria de articole Noile Coduri în jurisprudența Curții Constituționale. Decizii de admitere. Prima parte a acestei serii a fost publicată în numărul 4/2014 al Buletinului, iar la începutul anului 2017 s-a încheiat cu a 7-a parte.

 

Dintre articolele publicate de-a lungul anului 2017 în Buletin, articole care au atras atenția specialiștilor, amintim: Considerații privind instituția abrogării în viziunea Legii nr. 24/2000; Referendumul național – formă de manifestare a democrației semidirecte semnat de prof. univ. dr. Ioan Vida; Despre privatizarea închisorilor și/sau a serviciilor penitenciare (scurt examen comparativ asupra legislațiilor naționale); Parlamentul, cheia democrației în Olanda; Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la noțiunea de „administrație public㔠utilizată în art. 45 alin. (4) TFUE; Raportul dintre ordinea juridică a UE și ordinea juridică națională reflectat în deciziile Curții Constituționale (I); Ombudsmanul din Olanda – o instituție eficientă în apărarea democrației.

 

În Buletin s-a menținut rubrica consacrată Apariții editoriale, în care au fost introduse cronici pentru cărți de actualitate și de interes, cu deosebire pentru activitatea Consiliului, printre care amintim Dreptul Uniunii Europene. Principii, acțiuni, libertăți de Augustin Fuerea, Sisteme de guvernare în democrațiile din centrul și sud-estul Europei de Bogdan Dima, Drept constituțional și instituții politice, volumul II de Ioan Muraru și Elena Simina Tănăsescu sau Constituția României. Comentarii și explicații de Cristian Ionescu și Corina Adriana Dumitrescu.

 

Rubrica Referințe bibliografice cuprinde atât bibliografii adnotate cu articole din revistele de drept străine intrate recent în bibliotecă, bibliografii indexate cu cărțile recent achiziționate, cât și lucrarea semestrială Propuneri de lege ferenda extrase din articolele publicate în revistele de drept românești. Bibliografie indexată și adnotată, care se dovedește a fi un instrument util de lucru pentru juriștii cu drept de inițiativă legislativă.

 

Fiecare număr al Buletinului de informare legislativă este distribuit gratuit Parlamentului României, tuturor celorlalte instituții centrale ale statului, dar și unor instituții cu profil juridic sau unor universități de prestigiu, precum Universitatea din București, unele facultăți de drept din capitală și din țară, fiind postat și pe site-ul Consiliului Legislativ în format .pdf.

 

Ca și în anii anteriori, Biblioteca Consiliului Legislativ, fiind o bibliotecă specializată, și-a orientat achizițiile spre domeniul drept-legislație. Astfel, în anul 2017, fondul documentar de carte a crescut, prin cumpărarea a 97 de cărți, reprezentând tratate de drept, lucrări de referință, legislație comentată, jurisprudență, legislație, studii juridice.  De asemenea, s-au completat, prin abonament, colecțiile celor 28 de titluri de periodice de drept, necesare documentării – 12 reviste străine și 16 reviste românești, precum și colecția Monitorului Oficial al României, Partea I. A fost continuată colaborarea cu Biblioteca Senatului, a Camerei Deputaților și a Curții Constituționale, axată în general pe schimb interbibliotecar, pentru o mai bună informare și documentare a specialiștilor din cele patru instituții.

  

 

CAPITOLUL VII

INFORMATIZAREA ACTIVITĂȚII SPECIFICE EVIDENȚEI OFICIALE A LEGISLAȚIEI

 

Buna funcționare a infrastructurii de calcul (hardware și software), dar și asigurarea contextului tehnic pentru susținerea interoperabilității cu alte sisteme informatice, – cum ar fi cel al Camerei Deputaților, Senatului, Ministerului Finanțelor Publice, sau cel al Guvernului României – este asigurată de Departamentul de informatică legislativă (DIL) din cadrul Consiliului Legislativ. 

 

Specialiștii în tehnologia informației care lucrează în DIL asigură asistență tehnică de specialitate tuturor secțiilor și compartimentelor funcționale ale Consiliului Legislativ, prin asigurarea accesului la componentele Sistemului Integrat de Management al Legislației (SIML), care asigură desfășurarea în bune condiții a activităților curente ale instituției. Astfel:

 

 

1. Sistemul de aplicații web destinat managementului computerizat al proiectelor de acte normative primite spre avizare a continuat procesul de dezvoltare și implementare a subsistemului de aplicații pentru automatizarea fluxurilor de operații din cadrul proceselor de preluare, înregistrare și urmărire a proiectelor de acte normative înaintate spre avizare Consiliului Legislativ.

 

Sistemul a fost completat cu date utile în arhivarea și regăsirea ulterioară a dosarelor de avizare, după diverse criterii, cu implicații în activitatea de analiză-proiectare-dezvoltare-testare-implementare a ambelor module, de actualizare și interogare, ale soluției web.

 

De asemenea, a fost realizată componenta-pilot de constituire, integrare și gestionare eficientă în cadrul sistemului a dosarului electronic de avizare, cuprinzând toate documentele asociate în format electronic, funcționalitate aflată în proces de testare și implementare generalizată.

 

 

2. Alături de acest important segment al activității de dezvoltare, a fost continuată activitatea de exploatare a aplicației web Repertoriul online al legislației României prin actualizarea periodică a bazei de date legislative cu date furnizate de Secția de evidență oficială a legislației și documentare. Repertoriul online al legislației României este dezvoltat și administrat de Consiliul Legislativ, împreună cu aplicația web destinată domeniului legislativ Legi penale speciale, realizat în colaborare cu Secția de drept public.

 

 

3. Alte importante funcționalități disponibile pe site-ul Consiliului Legislativ vizează republicarea și rectificarea actelor normative fiind finalizată, în colaborare cu juriștii care activează în domeniu, etapa de programare a sistemului de aplicații destinat managementului republicărilor și rectificărilor asistat de calculator „Evidența republicărilor și rectificărilor – Modul actualizare” precum și „Evidența republicărilor și rectificărilor –Modul interogare”. Un pachet de statistici pentru acte normative de bază poate fi consultat, de asemenea, pe site-ul instituției.

 

 

4. O altă componentă importantă a SIML o reprezintă dezvoltarea și implementarea de aplicații software pentru managementul fluxurilor de activități pentru evidența oficială a legislației asistată de calculator, care a vizat continuarea exploatării aplicației Evidența legislației  asistată de calculator dezvoltată și implementată cu sprijinul specialiștilor juriști.

 

De asemenea, componenta destinată consultării în rețeaua internă a Consiliului Legislativ, intitulat㠄Evidența legislației în corelație cu actele Uniunii Europene” a fost actualizată cu noi  funcționalități solicitate de utilizatori. 

 

Specialiștii DIL au acordat asistență de specialitate Secției pentru evidența oficială a legislației și documentare atât în cadrul unor activități destinate managementului datelor, cât și pentru valorificarea informațiilor din bazele de date legislative prin intermediul unui serviciu de raportare dedicat în general activităților de evidența legislației și în mod special realizării Repertoriului legislației României – ediția XXII-a pe compact disc. 

 

 

5. În domeniul gestiunii activelor fixe corporale și necorporale asistate de calculator, s-a continuat exploatarea sistemului de aplicații destinat managementului fluxurilor de informații de gestiune, de la nivelul Consiliului Legislativ, împreună cu Sectorul financiar-contabil.

 

 

6. În colaborare cu Biroul organizare, resurse umane și contencios din cadrul Consiliului Legislativ a fost continuată dezvoltarea soluției IT bazată pe un set de formulare electronice pentru  procesarea declarațiilor de avere și interese ale salariaților Consiliului Legislativ în vederea publicării pe site-ul instituției și a furnizării datelor solicitate de Agenția Națională de Integritate, conform prevederilor legale.

 

 

7. Prin colaborarea dintre specialiștii DIL și cei ai direcției de specialitate, s-a asigurat continuitatea exploatării sistemului de aplicații biblioteconomice destinat automatizării operațiilor specifice din cadrul bibliotecii Consiliului Legislativ.

 

Un deziderat important al tuturor aplicațiilor proiectate de DIL în SIML este cel al interoperabilității cu alte sisteme. Modul de interoperare pe promovat este cel bazat pe standarde deschise în conformitate cu recomandările Comisiei Europene privind interoperarea sistemelor IT. Finalitatea adoptării acestor standarde este de a permite interoperarea soluțiilor software dezvoltate cu tehnologii noi cu cele vechi deja existente.

 

  

CAPITOLUL VIII

PETIȚII ȘI INFORMAȚII DE INTERES PUBLIC

 

În anul 2017, Consiliul Legislativ a primit un număr de 164 de petiții și cereri de informații de interes public, în creștere cu aproape 10% față de anul anterior. Dintre acestea, 44 au fost formulate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, iar 120 în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Se remarcă o creștere a numărului solicitărilor transmise pe suport electronic (110), care l-a depășit pe cel al solicitărilor comunicate pe suport de hârtie (54).

 

În ceea ce privește solicitările de informații de interes public, acestea au vizat: evidența oficială a legislației (21), avizarea proiectelor de acte normative (16), resurse umane (3), primirea în audiență (1), informații de ordin legislativ (1), informații referitoare la partidele politice (1) și solicitarea unor documente (1). Din numărul total de cereri, 41 au fost rezolvate favorabil, iar 3 au primit răspuns negativ, întrucât nu intrau în sfera de competență a Consiliului Legislativ sau nu erau informații de interes public. Dintre cele 44 de solicitări, 28 au fost adresate de persoane fizice, iar 16 de persoane juridice, respectiv 4 solicitări au fost adresate pe suport de hârtie, iar 40 pe suport electronic.

 

Cele 120 de petiții au vizat următoarele domenii: consultanță juridică ori interpretarea sau aplicarea unor dispoziții legale (25), avizarea proiectelor de acte normative (19), soluționarea unor probleme diverse de competența altor instituții (18), solicitarea unor acte normative sau individuale (15), evidența oficială a legislației (12), propuneri de amendare sau inițiere a unor acte normative (9), informații de ordin legislativ (7), tehnica legislativă (3), transparența decizională (2), informații privind procesul legislativ (2), constituționalitatea unor acte normative (1), legalitatea adoptării unui act normativ (1), analizarea unor documente (1), solicitarea unor documente (1), ridicarea imunității unor persoane (1), lista cetățenilor care au renunțat la cetățenia română (1), plângere penală (1), precum și o solicitare fără obiect determinat.

 

Din numărul total de petiții, 60 au fost rezolvate favorabil, iar 52 au primit răspuns negativ sau au fost direcționate către alte instituții, deoarece nu intrau în sfera de competență a Consiliului Legislativ, iar 8 au fost clasate, întrucât aveau același obiect cu petiții transmise anterior ori erau lipsite de obiect sau fuseseră transmise atât pe adresa de e-mail a Consiliului Legislativ, deși nu erau de competența acestuia, cât și pe adresa de e-mail a instituțiilor abilitate. Petițiile au fost adresate de 70 de persoane fizice și 50 de  persoane juridice. 52 de solicitări au fost adresate pe suport de hârtie, iar 68 pe suport electronic.

 

În cursul anului 2017 a fost formulată o singură reclamație administrativă la adresa Consiliului Legislativ, care a fost respinsă ca neîntemeiată.

  

 

CAPITOLUL IX

ACTIVITATEA LOGISTICĂ

 

Fondurile aprobate în anul 2017 Consiliului Legislativ au fost destinate finanțării programului Avizarea proiectelor de acte normative, prin care s-a urmărit avizarea proiectelor de acte normative înainte de a fi supuse dezbaterii și aprobării lor de către Parlament sau de către Guvern, atât din punct de vedere al legalității soluțiilor preconizate, cât și al tehnicii legislative, al conexiunilor și incidentelor cu alte acte normative, cu ansamblul legislației, precum și cu reglementările europene.

 

Plățile totale efectuate în anul 2017 au fost în sumă de 8.953 mii lei, iar cheltuielile înregistrate în sumă de 9.169 mii lei.

 

Configurația internă a cheltuielilor repartizate pe titluri ale clasificației bugetare pe anul 2017 prezintă următoarea structură analitică:

 

Nr

Crt.

Denumire indicatori

Cod

clasificație

Credite bugetare

inițiale

(lei)

Credite definitive

 

(lei)

Plăți nete

de casă

 

(lei)

Cheltuieli

efective

 

(lei)

Gradul de realizare  al execuției col.5/col.4

(%)

(0)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

1.

Cheltuieli

Buget de stat

50.01

8.529.000

8.984.000

8.952.703

9.169.050

99,65

2.

Autorități publice și acțiuni externe

51.01

8.529.000

8.984.000

8.952.703

9.169.050

99,65

3.

Cheltuieli curente

01

8.389.000

8.859.000

8.828.330

8.954.778

99,65

3.1

Titlul I Cheltuieli de personal

10

7.773.000

8.254.000

8.246.655

8.380.124

99,91

3.2

Titlul II Bunuri și servicii

20

609.000

570.000

547.867

540.846

96,11

4.

Titlul VII Alte transferuri

55

7.000

7.000

6.565

6.565

93,78

5.

Titlul X Alte cheltuieli

59

–

28.000

27.243

27.243

97,29

6.

Cheltuieli de capital Titlul XII

Active nefinanciare

70

 

71

140.000

125.000

124.473

214.272

99,57

 

CONSILIUL LEGISLATIV                                         Anexa nr. 1A

 

SITUAȚIE STATISTICĂ

privind proiectele de acte normative primite spre avizare

pe tipuri și solicitanți

în anul 2017

 

Solicitantul

avizului

NUMĂR TOTAL proiecte de acte normative primite

din care, de tipul:

proiecte

 de

legi

proiecte

de

ordonanțe

proiecte

de

ordonanțe de urgență

proiecte

de

hotărâri ale Guvernului

propuneri

legislative

 

amendmente la proiecte de legi

amendmente la propuneri

legislative

proiecte de regulamente și instrucțiuni

cereri de rectificare și republicare

inițiative legislative cetățenești

Guvern

725

118

33

125

449

 

 

 

 

 

 

Senat

401

 

 

 

 

396

2

3

 

 

 

Camera Deputaților

66

 

 

 

 

66

 

 

 

 

 

Consiliul Concurenței

7

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

Monitorul Oficial

112

 

 

 

 

 

 

 

 

 

112

 

Cetățeni

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

Total Consiliul Legislativ

1312

118

33

125

449

462

2

3

7

112

1

 

 

CONSILIUL LEGISLATIV                                         Anexa nr. 1B

 

SITUAȚIE STATISTICĂ

privind felul avizelor elaborate de Consiliul Legislativ

 în anul 2017

 

Solicitantul

avizului

NUMĂR

TOTAL

avize

 elaborate

din care, de tipul:

favorabil,

fără propuneri și observații

favorabil,

în forma definitivată cu inițiatorul

favorabil

 cu propuneri și observații

negativ

Guvern

707

112

 

594

1

Senat

360

4

 

316

40

Camera

Deputaților

55

1

 

49

5

Consiliul Concurenței

7

 

 

7

 

Monitorul

Oficial

57

 

 

51

6

Cetățeni

1

 

 

1

 

Total

Consiliul

Legislativ

1187

117

 

1018

52

 

CONSILIUL LEGISLATIV                                         Anexa nr. 1C

 

SITUAȚIE STATISTICĂ

privind avizele elaborate de Consiliul Legislativ

în anul 2017,

pe tipuri de proiecte de acte normative

 

Solicitantul

avizului

NUMĂR

TOTAL

avize elaborate

din care, pentru:

proiecte

de

legi

proiecte

de

ordonanțe

proiecte

de

ordonanțe de urgență

proiecte

de

hotărâri ale Guvernului

propuneri legislative

amendmente la proiecte de legi

amendmente la propuneri

legislative

proiecte de regulamente și instrucțiuni

cereri de rectificare și republicare

inițiative legislative cetățenești

Guvern

707

118

33

123

433

 

 

 

 

 

 

Senat

360

 

 

 

 

355

2

3

 

 

 

Camera Deputaților

55

 

 

 

 

55

 

 

 

 

 

Consiliul Concurenței

7

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

Monitorul Oficial

57

 

 

 

 

 

 

 

 

57

 

Cetățeni

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

Total

Consiliul Legislativ

1187

118

33

123

433

410

2

3

7

57

1

  

 

         CONSILIUL LEGISLATIV

          Anexa nr. 2

 

 

 

 

SITUAȚIE

privind AVIZELE NEGATIVE

emise în anul 2017

 

 

 

 

Nr. crt.

Soluție

Proiectul de act normativ supus avizării

număr dosar / denumire

Solicitant

număr / data

1

Aviz nr. 77 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 83 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Senat
nr. b24 / 07.02.2017

2

Aviz nr. 85 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 94 / 2017
RECTIFICAREA Ordinului ministrului culturii nr. 2828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 și 113 bis din 15 februarie 2016

Monitorul Oficial
nr. 13R / 13.02.2017

3

Aviz nr. 121 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 81 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 90/2001 din 26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor

Senat
nr. b22 / 07.02.2017

4

Aviz nr. 135 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 96 / 2017
Propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

Senat
nr. b30 / 14.02.2017

5

Aviz nr. 165 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 201 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

Camera Dep.
nr. plx 155 / 16.03.2017

6

Aviz nr. 196 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 133 / 2017
Propunere legislativă pentru completarea art. 190 și 1901 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Senat
nr. b39 / 01.03.2017

7

Aviz nr. 206 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 159 / 2017
Propunere legislativă privind protejarea suprafețelor forestiere din România

Senat
nr. b 53 / 07.03.2017

8

Aviz nr. 210 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 163 / 2017
Propunere legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate

Senat
nr. b 58 / 07.03.2017

9

Aviz nr. 270 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 228 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 15/09.01.2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală

Senat
nr. b103 / 29.03.2017

10

Aviz nr. 288 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 335 / 2017
RECTIFICAREA Hotărârii Guvernului nr. 638/2016 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru achiziționarea de către producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate"

Monitorul Oficial
nr. 31R / 27.04.2017

11

Aviz nr. 298 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 261 / 2017
Propunere legislativă privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale sau consiliilor județene ale acestora

Senat
nr. b 112 / 05.04.2017

12

Aviz nr. 317 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 271 / 2017
Propunere legislativă privind interzicerea temporară a exportului de lemne de foc

Senat
nr. b 123 / 11.04.2017

13

Aviz nr. 337 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 375 / 2017
Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor

Camera Dep.
nr. plx 194 / 10.05.2017

14

Aviz nr. 373 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 318 / 2017
Propunere legislativă privind unele măsuri de cotizare retroactivă în sistemul public de pensii

Senat
nr. b 149 / 25.04.2017

15

Aviz nr. 380 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 326 / 2017
Propunere legislativă privind modificarea alineatului (4) a articolului 1 din Ordonanța de Urgență nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare

Senat
nr. b 157 / 25.04.2017

16

Aviz nr. 396 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 372 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

Camera Dep.
nr. plx 184 / 09.05.2017

17

Aviz nr. 444 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 391 / 2017
Propunere legislativă privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale"

Senat
nr. b 173 / 16.05.2017

18

Aviz nr. 458 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 429 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completare Legii nr. 373 din 24 septembrie 2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului

Senat
nr. b 188 / 24.05.2017

19

Aviz nr. 486 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 462 / 2017
Propunere legislativă pentru susținerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri

Senat
nr. b 204 / 30.05.2017

20

Aviz nr. 494 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 568 / 2017
RECTIFICAREA Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 și 224 bis din 31 martie 2017

Monitorul Oficial
nr. 51R / 26.06.2017

21

Aviz nr. 511 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 501 / 2017
Propunere legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba

Senat
nr. b218 / 07.06.2017

22

Aviz nr. 514 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 504 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 298/2002 și pentru completarea Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare

Senat
nr. b221 / 07.06.2017

23

Aviz nr. 544 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 538 / 2017
Propunere legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare profesională agricolă

Senat
nr. b 248 / 14.06.2017

24

Aviz nr. 562 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 559 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică

Senat
nr. b 264 / 21.06.2017

25

Aviz nr. 568 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 565 / 2017
Propunere legislativă privind semnalizarea corespunzătoare a drumurilor publice la nivel cu cale ferată

Senat
nr. b 270 / 21.06.2017

26

Aviz nr. 600 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 583 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Senat
nr. 287 / 27.06.2017

27

Aviz nr. 608 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 582 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea art. 874 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil

Senat
nr. 286 / 27.06.2017

28

Aviz nr. 609 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 588 / 2017
Propunere legislativă privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunei Maliuc, județul Tulcea

Senat
nr. 292 / 27.06.2017

29

Aviz nr. 635 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 668 / 2017
RECTIFICAREA Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 17 martie 2015

Monitorul Oficial
nr. 63R / 02.08.2017

30

Aviz nr. 735 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 815 / 2017
Propunere legislativă pentru abrogarea art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor și pentru abrogarea Legii nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor

Camera Dep.
nr. plx 282 / 14.09.2017

31

Aviz nr. 775 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 901 / 2017
Proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți

Guvern
nr. 242 / 27.09.2017

32

Aviz nr. 780 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 837 / 2017
REPUBLICAREA Legii nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului

Monitorul Oficial
nr. 45R / 14.09.2017

33

Aviz nr. 791 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 781 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 114 din 11 octombrie 1996 privind locuințele,republicată

Senat
nr. b 308 / 07.09.2017

34

Aviz nr. 796 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 786 / 2017
Propunere legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011

Senat
nr. b 317 / 07.09.2017

35

Aviz nr. 810 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 769 / 2017
Propunere legislativă privind înseminarea artificială umană și sporirea natalității

Senat
nr. b 296 / 07.09.2017

36

Aviz nr. 811 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 770 / 2017
Propunere legislativă privind exploatarea și comercializarea masei lemnoase

Senat
nr. b 297 / 07.09.2017

37

Aviz nr. 812 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 771 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea legii 227/2015 privind Codul Fiscal

Senat
nr. b 298 / 07.09.2017

38

Aviz nr. 844 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 820 / 2017
Propunere legislativă privind completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Senat
nr. b 391 / 14.09.2017

39

Aviz nr. 850 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 826 / 2017
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale

Senat
nr. b 397 / 14.09.2017

40

Aviz nr. 856 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 832 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii

Senat
nr. b 403 / 14.09.2017

41

Aviz nr. 857 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 833 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale

Senat
nr. b 404 / 14.09.2017

42

Aviz nr. 858 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 834 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Senat
nr. b 405 / 14.09.2017

43

Aviz nr. 891 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 861 / 2017
Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Senat
nr. b425 / 20.09.2017

44

Aviz nr. 895 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 865 / 2017
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Senat
nr. b429 / 20.09.2017

45

Aviz nr. 940 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 977 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001

Camera Dep.
nr. plx 339 / 18.10.2017

46

Aviz nr. 955 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 966 / 2017
Propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale

Senat
nr. b 466 / 13.10.2017

47

Aviz nr. 975 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 981 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată

Senat
nr. b 479 / 19.10.2017

48

Aviz nr. 976 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 982 / 2017
Propunere legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (1) lit. b din Legea privind achizițiile publice nr. 98/2016

Senat
nr. b 480 / 19.10.2017

49

Aviz nr. 1044 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 1139 / 2017
RECTIFICAREA Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, aprobată prin Legea nr. 239/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 7 decembrie 2016

Monitorul Oficial
nr. 97R / 28.11.2017

50

Aviz nr. 1055 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 1052 / 2017
Propunere legislativă privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură a sindicatelor în proprietatea publică a statului și transmiterea acestora în proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale unde sunt situate

Senat
nr. b 528 / 08.11.2017

51

Aviz nr. 1086 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 1086 / 2017
Propunere legislativă privind transmiterea unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al municipiului Sibiu și în administrarea Consiliului Sibiu

Senat
nr. b 544 / 15.11.2017

52

Aviz nr. 1088 / 2017
Negativ

• Dosar nr. 1088 / 2017
Propunere legislativă pentru asigurarea strategiei naționale a României privind menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă

Senat
nr. b 546 / 15.11.2017

 

 

 

  

 

Anexa nr. 3

 

Anexa nr. 4

 

Acte normative de bază din perioada 1864 – 31 decembrie 2017,

în vigoare sau neabrogate expres,

existente în fondul activ al legislației României

 

Nivel act

normativ

1864 –

21 dec. 1989

22 dec. 1989-

31 dec. 1992

1993 –

31 dec. 1996

1997 –

31 dec. 2000

2001 –

31 dec. 2004

2005 –

31 dec. 2008

2009-

31dec.

2012

2013 –

31 dec.

2016

2017

Total

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

D.-L., Legi

19

149

274

483

1.401

960

792

806

175

5.059

D.C.S., D.P., D.

131

34

16

9

14

16

8

6

4

238

O.G.

-

6

82

225

159

59

39

48

7

625

O.U.G.

-

-

1

155

237

221

185

137

38

974

H.G.

-

732

637

941

1.507

1.721

1.350

1.211

244

8.343

H.C.M.

55

-

-

-

-

-

-

-

-

55

Total

205

921

1.010

1.813

3.318

2.977

2.374

2.208

468

15.294

 

 

Anexa nr. 5

 

EXEMPLE DE ACTE NORMATIVE CARE AU SUFERIT

NUMEROASE  MODIFICĂRI ÎN DECURSUL TIMPULUI

 

 

uL. nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

M. Of. nr. 163/7 aug. 1991

 (v. D.C.S.J. nr. VII/2000 (art. 23, 26, 30) – M. Of. nr. 84/19 feb. 2001)

Rectificare:

M. Of. nr. 183/12 sep. 1991

Modificări:

– O.G. nr. 2/1994 (M. Of. nr. 18/24 ian. 1994)

– O.G. nr. 4/1994 (M. Of. nr. 18/24 ian. 1994)

– L. nr. 82/1995 (M. Of. nr. 160/25 iul. 1995)

– L. nr. 114/1996 (M. Of. nr. 254/21 oct. 1996)

– L. nr. 125/1996 (M. Of. nr. 259/24 oct. 1996)

Republicare:

M. Of. nr. 3/13 ian. 1997

Modificări:

– O.U.G. nr. 231/2000 (M. Of. nr. 612/29 nov. 2000)

– O.U.G. nr. 295/2000 (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000)

– L. nr. 350/2001 (M. Of. nr. 373/10 iul. 2001)

– L. nr. 413/2001 (M. Of. nr. 402/20 iul. 2001)

– L. nr. 453/2001 (M. Of. nr. 431/1 aug. 2001)

– O.G. nr. 5/2002 (M. Of. nr. 70/31 ian. 2002)

– O.G. nr. 36/2002 (M. Of. nr. 92/2 feb. 2002)

– L. nr. 401/2003 (M. Of. nr. 749/27 oct. 2003)

– L. nr. 199/2004 (M. Of. nr. 487/31 mai 2004)

Republicare:

M. Of. nr. 933/13 oct. 2004

Modificări:

– O.U.G. nr. 122/2004 – modifică art. 4 (M. Of. nr. 1152/6 dec. 2004)

– L. nr. 119/2005 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 122/2004 și modifică art. 4 lit. a) pct. 2, art. 4 lit. c) pct. 2, art. 4 lit. d), art. 4 lit. e) pct. 2, art. 4 lit. f) pct. 2, art. 7 alin. (9) și (10), art. 12 alin. (2), art. 45 alin. (3) ; introduce pct. 3 la lit. c) a art. 4, pct. 3 la lit. f) a art. 4 (M. Of. nr. 412/16 mai 2005)

– L. nr. 52/2006 – modifică art. 4 lit. c) pct. 3, art. 10 lit. a), art. 15 lit. f), art. 26 alin. (2), art. 34 alin. (6), art. 37 alin. (2), art. 45 alin. (6) ; introduce alin. (3) la art. 5; abrogă art. 46 (M. Of. nr. 238/16 mar. 2006)

– L. nr. 376/2006 – modifică art. 24 alin. (1) lit. b), art. 27 alin. (1) și (5), art. 32 alin. (4), art. 33 (M. Of. nr. 846/13 oct. 2006)

– L. nr. 117/2007 – modifică art. 11 alin. (1) lit. b) (M. Of. nr. 303/7 mai 2007)

– L. nr. 101/2008 – modifică art. 4 lit. f) pct.3; introduce pct. 4 la art. 4 lit. f), alin. (11) la art. 7, lit. d1) la art. 10 (M. Of. nr. 371/15 mai 2008)

– O.U.G. nr. 214/2008- la data de 14 feb. 2009, modifică art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) și (2), modifică art. 3 partea introductivă și lit. a), b), c), e) și f), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), (2), (14), (15) și (16), art. 9 alin. (1) partea introductivă, art. 11 alin. (1) partea introductivă și lit. h), art. 22, art. 26 alin. (1) lit. b) și h), art. 27 alin. (3), art. 42 alin. (2), anexele nr. 1 și 2; introduce alin. (21) la art. 2, alin. (2), (3) și (4) la art. 4, alin. (11) la art. 6, art. 61, alin. (12), (13), (21), (22), (23), (151), (152), (153), (21), (22) și (23) la art. 7, alin. (6) la art. 26, art. 301, art. 431, art. 432, alin. (31) la art. 45; abrogă art. 10 lit. c), art. 26 alin. (1) lit. m), art. 27 alin. (6), art. 45 alin. (1) lit. b) ; înlocuiește, în tot cuprinsul legii, termenul "Proiect", din sintagmele "Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții", "Proiect de organizare a execuției lucrărilor" și "Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare", cu termenul "Documentație tehnică - D.T.", abrevierile "P.A.C.", "P.O.E." și "P.A.D." cu abrevierile "D.T.A.C.", "D.T.O.E." și "D.T.A.D.", sintagma "oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie" cu sintagma "oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial" (M. Of. nr. 847/16 dec. 2008)

– O.U.G. nr. 228/2008- modifică art. 43; abrogă art. 4 alin. (4) (M. Of. nr. 3/5 ian. 2009)

– L. nr. 261/2009- la data de 17 oct. 2009, aprobă cu modificări și completări O.U.G. nr. 214/2008 și modifică art. 2 alin. (2) și alin. (21), art. 3, art. 4 lit. a) pct. 2, lit. c) pct. 2 și lit. e) partea introductivă, art. 4 alin. (2), art. 5, art. 6 alin. (1), (11), (4) și (6), art. 7 alin. (1) lit. b), d) și f), alin. (12), alin. (3), alin. (9), alin. (10), alin. (152), alin. (16), alin. (20) și alin. (21), art. 9 alin. (1) partea introductivă, art. 11 alin. (1) lit. h), art. 24 alin. (2), art. 26 alin. (1) lit. g) și h) și alin. (2), art. 27 alin. (4), art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), (3), (4), (6) și (7), art. 35 alin. (2), art. 40 alin. (3), art. 42 alin. (2), art. 43, art. 45 alin. (3), alin. (31) și alin. (6), anexa nr. 1, anexa nr. 2; introduce lit. a1)-a3) la art. 2 alin. (4), alin. (5) la art. 4, alin. (31), (161) și (201) la art. 7, alin. (3) la art. 8, lit. m) la art. 11 alin. (1), lit. d) la art. 24 alin. (1), lit. h1) la art. 26 alin. (1), alin. (11) la art. 45, art. 471; abrogă art. 4 lit. f),art. 4 alin. (4), art. 7 alin. (1) lit. e), art. 301; înlocuiește, în tot cuprinsul legii, sintagma "verificator tehnic" cu sintagma "verificator de proiecte"(M. Of. nr. 493/16 iul. 2009)

– O.U.G. nr. 85/2011- modifică art. 3 alin. (1) lit. e); abrogă art. 4 alin. (5)(M. Of. nr. 716/11 oct. 2011)

– L. nr. 269/2011- modifică art. 7 alin. (9)(M. Of. nr. 870/9 dec. 2011)

– L. nr. 125/2012- aprobă cu modificări și completări O.G. nr. 6/2010 și introduce alin. (24) la art. 7(M. Of. nr. 486/16 iul. 2012)

– L. nr. 133/2012- modifică art. 23 alin. (3)(M. Of. nr. 506/24 iul. 2012)

– L. nr. 154/2012- modifică art. 4 alin. (1) lit. c) pct. 3 și alin. (3); introduce alin. (21) la art. 4(M. Of. nr. 680/1 oct. 2012)

– L. nr. 187/2012- la data de 1 februarie 2014, modifică art. 24, art. 26 alin. (1) lit. a) și b); abrogă art. 25(M. Of. nr. 757/12 nov. 2012)

– L. nr. 9/2013- respinge O.U.G. nr. 228/2008(M. Of. nr. 121/5 mar. 2013)

– L. nr. 81/2013- aprobă O.U.G. nr. 85/2011 și modifică art. 4 alin. (2); introduce alin. (6) la art. 4; abrogă modificarea referitoare la art. 3 alin. (1) lit. e)(M. Of. nr. 199/9 apr. 2013)

– L. nr. 127/2013- modifică art. 37 alin. (5)(M. Of. nr. 246/29 apr. 2013)

– L. nr. 255/2013- modifică, la 1 februarie 2014, art. 32 alin. (4); introduce art. 241(M. Of. nr. 515/14 aug. 2013)

– O.U.G. nr. 22/2014- modifică art. 26 alin. (2) liniuța a patra, anexa nr. 2; introduce art. 71, lit. e1) la art. 26 alin. (1)(M. Of. nr. 353/14 mai 2014)

– L. nr. 82/2014- modifică art. 31(M. Of. nr. 469/26 iun. 2014)

– O.U.G. nr. 41/2015- introduce lit. a1) la art. 4 alin. (1)(M. Of. nr. 733/30 sep. 2015)

– O.U.G. nr. 7/2016- modifică art. 29 alin. (3) și art. 43 lit. b); introduce lit. d1) la art. 7 alin. (1), alin. (14), (15), (51),(52), (162) la art. 7, lit. c) art. 7 alin. (20), alin. (25) la art. 7, alin. (11) și (31) la art. 27, alin. (21) și (22) la art. 28(M. Of. nr. 204/18 mar. 2016)

– L. nr. 53/2016- modifică art. 3 alin. (1) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. 2, art. 4 alin. (1) partea introductivă a lit. e), art. 26 alin. (2) liniuța a șaptea, art. 27 alin. (3) și (4); introduce lit. n) la alin. (1) al art. 26(M. Of. nr. 245/1 apr. 2016)

– L. nr. 148/2016- modifică art. 6 alin. (1) partea introductivă, art. 6 alin. (2), art. 43 lit. a) și definiția „construcții speciale” de la anexa nr. 2; introduce alin. (3) la art. 1, alin. (21) și (31) la art. 6, alin. (131) și (211) la art. 7, lit. b1) la art. 7 alin. (20), alin. (211) la art. 7 și alin. (21)-(23) la art. 11(M. Of. nr. 534/15 iul. 2016)

– L. nr. 159/2016- modifică art. 11 alin. (2); introduce alin. (31) la art. 2, art. 72; completează anexa nr. 2(M. Of. nr. 559/25 iul. 2016)

– L. nr. 197/2016- modifică art. 3 alin. (1) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 6 alin. (6) lit. c), art. 71, art. 26 alin. (1) lit. e1), art. 26 alin. (2) liniuța a patra, art. 37 alin. (5); modifică și completează anexa nr. 2; introduce alin. (12) la art. 6 și alin. (16) la art. 7, lit. n) la art. 11 alin. (1), alin. (21) și (22) la art. 37, alin. (6) la art. 37, alin. (2) la art. 41, abrogă art. 4 alin. (2) și (3)(M. Of. nr. 874/1 nov. 2016)

– O.U.G. nr. 83/2016- introduce alin. (154) la art. 7(M. Of. nr. 964/29 nov. 2016)

– L. nr. 241/2016- aprobă cu modificări și completări O.U.G. nr. 7/2016 și modifică art. 7 alin. (14)(M. Of. nr. 974/6 dec. 2016)

– O.U.G. nr. 100/2016- modifică art. 2 alin. (21), art. 2 alin. (4) partea introductivă, art. 2 alin. (4) lit. a1), art. 3 alin. (1) lit. c), art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 4 alin. (1) lit. e) pct. 2, art. 7 alin. (1) lit. c), d) și f), art. 7 alin. (2) - (5), (51), (8) și (21), art. 7 alin. (20), art. 11 alin. (1) lit. m), art. 11 alin. (2), art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) - (4), art. 29 alin. (1) și (2), art. 31, art. 37 alin. (4), art. 47; modifică și înlocuiește anexa nr. 1; introduce lit. a4) la art. 2 alin. (4), alin. (11) și (12) la art. 5, alin. (32) la art. 6, alin. (53) la art. 7, alin. (81) la art. 7, alin. (202) - (205) la art. 7, art. 73, lit. o) la art. 11 alin. (1), alin. (24) - (26) la art. 11, alin. (4) și (5) la art. 23, alin. (41) la art. 27, alin. (21) la art. 29, alin. (11) la art. 37, anexa nr. 3; abrogă art. 7 alin. (201), art. 8 alin. (3), art. 26 alin. (2) ; denumirea „Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor” se înlocuiește cu denumirea „Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice”; sintagma „arhitect-șef se înlocuiește cu sintagma „arhitect-șef/urbanist-șef”, sintagma „documentație tehnica — D T." se înlocuiește cu sintagma „proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare”(M. Of. nr. 1052/27 dec. 2016)

– L. nr. 86/2017 - respinge O.U.G. nr. 100/2016 (M. Of. nr. 313/2 mai 2017)

– O.U.G. nr. 40/2017 - modifică art. 4 alin. (1) lit. c) și d) (M. Of. nr. 440/14 iun. 2017)

– L. nr. 147/2017 - modifică anexa nr. 2 (M. Of. nr. 491/28 iun. 2017)

– L. nr. 273/2017 - modifică art. 4 alin. (1) lit. c) și d), art. 7 alin. (5) și (8), anexa nr. 2; introduce lit. o) la art. 11 alin. (1), alin. (24) la art. 11 (M. Of. nr. 1035/28 dec. 2017)

 

uL. nr. 107/1996

Legea apelor

M. Of. nr. 244/8 oct. 1996

Modificări:

– L. nr. 192/2001 – abrogă sintagma „aflate în afara cursurilor de ap㓠din art. 3 alin. (5), sintagma „sau amenajate“ din art. 5 alin. (3) și sintagma „piscicultură, pescuit“ din art. 33 alin. (1) (M. Of. nr. 200/20 apr. 2001)

– O.U.G. nr. 107/2002 – modifică art. 81 alin. (3), art. 84 alin. (3) (M. Of. nr. 691/20 sep. 2002)

– L. nr. 404/2003 – aprobă O.U.G. nr. 107/2002 și modifică art. 81 alin. (3) (M. Of. nr. 713/13 oct. 2003)

– L. nr. 310/2004 – modifică art. 1 alin. (2), art. 2 lit. f), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1), (2) și (5), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (3) și (4), art. 11 alin. (2), art. 12, art. 13, art. 14 alin. (2) - (4), art. 15 alin. (2) și (3), art. 16 alin. (1) lit. d), f), g) și h), art. 17 lit. d), art. 19 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 23 alin. (1), (2), (4), (5), (7) și (8), art. 24 alin. (1), art. 27, art. 33 alin. (3) și (4), art. 33 alin. (6), art. 34 alin. (3), (4) și (6), art. 35 alin. (5) și (6), art. 37 alin. (3), art. 38, titlul secțiunii a 3-a de la cap. III, art. 43 alin. (1), (2) și (3), art. 44, art. 45 alin. (1) și (3), art. 46, art. 47 alin. (1), art. 47 alin. (2) lit. a), b), e) și i), art. 47 alin. (6), art. 47 alin. (7) lit. a) și c), art. 47 alin. (9), art. 49 alin. (1), art. 50 alin. (1), art. 51 alin. (2), art. 52, art. 53 alin. (4), art. 54 alin. (1) lit. g), art. 58 alin. (1) lit. d), art. 62 alin. (3), art. 63 alin. (1), (2) și (4), art. 64, art. 65, art. 67 alin. (3), art. 68 alin. (2), art. 69, art. 71 alin. (2), art. 74 alin. (5), art. 77 alin. (2), art. 80 alin. (2), art. 81 alin. (1), (3), (4) și (5), art. 82 alin. (2), art. 85, art. 88, art. 90, art. 91, art. 92, art. 93, art. 94, art. 95, art. 107 alin. (1) și (3), art. 110; introduce alin. (11) și (6) la art. 1, lit. i) - o) la art. 2, art. 21 - 28, art. 51, alin. (3) - (6) la art. 6, art. 61, alin. (4) la art. 7, alin. (6) și (7) la art. 10, alin. (31) la art. 15, lit. a1) și a2) la art. 17, alin. (3) - (6) la art. 20, alin. (9) la art. 23, alin. (3) la art. 24, alin. (4) la art. 26, alin. (11) - (15) la art. 35, alin. (3) la art. 36, alin. (4) la art. 37, alin. (11) - (19) la art. 43, lit. j) la art. 47 alin. (7), lit. l) - n) la art. 48 alin. (1), alin. (4) la art. 49, alin. (11) la art. 50, alin. (11) la art. 51, lit. h) la art. 54 alin. (1), alin. (6) la art. 55, lit. f) la art. 56 alin. (1), alin. (51) la art. 77, alin. (11) - (13) la art. 80, alin. (31) la art. 81, alin. (4) la art. 82, art. 851 - 853, art. 1111 - 1114; abrogă art. 33 alin. (5), art. 47 alin. (7) lit. d), art. 50 alin. (5), art. 54 alin. (1) lit. b), art. 61, art. 80 alin. (3) și (4), art. 83, art. 84, art. 96 - 105, art. 112; sintagmele: Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Regia Autonom㠔Apele Române", Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătății se vor înlocui cu sintagmele: autoritatea publică centrală din domeniul apelor, Administrația Național㠔Apele Române", autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, autoritatea publică centrală din domeniul turismului, respectiv autoritatea publică centrală din domeniul sănătății. (M. Of. nr. 584/30 iun. 2004)

– L. nr. 112/2006 – modifică art. 28, art. 28 alin. (1) lit. d), art. 33 alin. (2) și (4), art. 33 alin. (6), art. 49 alin. (2) și (4), art. 50 alin. (2), art. 54 alin. (2), art. 62 alin. (4), art. 69-72, art. 74 alin. (1), (3), (4) și (5), art. 75 alin. (1) și (3), art. 76 alin. (1) lit. d), art. 78 alin. (2), art. 852 lit. a), art. 87 pct. 5), 29) și 51), art. 88, art. 92 alin. (3) și (4), art. 93 alin. (1) și (3), art. 94, art. 95 alin. (1) și (3), art. 107 alin. (4), anexele nr. 1, 11, 2, și 3; introduce art. 29, lit. j) la art. 16 alin. (1), alin. (41) și (61) la art. 33, lit. d) la art. 43 alin. (11), alin. (110) la art. 43, alin. (4) - (6) la art. 43, alin. (11) la art. 54, lit. e), f) și g) la art. 76 alin. (1), pct. 54) -61) la art. 87, alin. (2) la art. 91; abrogă art. 89; înlocuiește, în cuprinsul legii, sintagma "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic" cu sintagma "obiective de protecție a apelor și a ecosistemelor acvatice", sintagmele "Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice" și "Comisia centrală" cu sintagma "Comitetul ministerial pentru situații de urgență" (M. Of. nr. 413/12 mai 2006)

– O.U.G. nr. 12/2007 – introduce art. 441-443, mențiunea privind transpunerea normelor comunitare după art. 1114 (M. Of. nr. 153/2 mar. 2007)

– L. nr. 161/2007 – aprobă O.U.G. nr. 12/2007 (M. Of. nr. 395/12 iun. 2007)

– O.U.G. nr. 130/2007 – abrogă art. 92 alin. (2) lit. b) și c) (M. Of. nr. 780/16 nov. 2007)

– L. nr. 102/2008 - aprobă O.U.G. nr. 130/2007 (M. Of. nr. 371/15 mai 2008)

– O.U.G. nr. 3/2010- modifică art. 2 lit. c), art. 21 alin. (1) partea introductivă și lit. a), b), e) și f), art. 22 alin. (3), art. 23 lit. a), art. 24, art. 25, art. 27 alin. (2), art. 28, art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (1), art. 51, art. 6 alin. (1), (3), (4), (5) și (6), art. 61 alin. (2), art. 7 alin. (2) și (4), art. 16 alin. (2), art. 20 alin. (2), (3), (5) și (6), art. 29 alin. (1), art. 33 alin. (2) și (7), art. 34 alin. (2) și (4), art. 35 alin. (12), (14), (5) și (6), art. 40 alin. (1) partea introductivă și lit. b) și c), art. 42 alin. (2), art. 43 alin. (1), (11), (14)-(19) și (2), art. 442 alin. (2) lit. f), art. 45 alin. (1), art. 47 alin. (2) partea introductivă și lit. a)-g), art. 47 alin. (4), alin. (7) lit. a), b), f), g) și j), alin. (8) lit. a), b) și e), alin. (9), art. 48 alin. (1) lit. f), g), i) și l), art. 54 alin. (1) lit. g), art. 60, art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (1), (2) și (4), art. 68 alin. (3), art. 74 alin. (1), art. 75 alin. (1) și (3), art. 78 alin. (2), art. 81 alin. (3), art. 82 alin. (1), art. 85, art. 87 pct. 1), 5), 6) și 31), art. 88 alin. (1) și (5), art. 90 lit. a), mențiunea privind transpunerea normelor comunitare, anexele nr. 1, 11, 12, 13, 14, 3, 4; introduce lit. g1) la art. 2, art. 210-214, alin. (31) la art. 3, alin. (7) la art. 20, alin. (9) la art. 33, alin. (51) și (52) la art. 35, lit. d) la art. 43, lit. k) și l) la art. 47 alin. (7), alin. (31) la art. 49, alin. (21) la art. 53, lit. e) la art. 58 alin. (1), secțiunea 51 cu art. 761-7611 la cap. III, după secț. a 5-a, alin. (32) la art. 81, pct. 62)-64) la art. 87, anexa nr. 7; abrogă art. 62 alin. (4), art. 71 alin. (4); înlocuiește, în tot cuprinsul legii, sintagma "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane", sintagma "direcții de apă" cu sintagma "administrații bazinale de apă", sintagma "derivații de debit" cu sintagma "derivații hidrotehnice", sintagma "nisipuri și pietrișuri" cu sintagma "agregate minerale"(M. Of. nr. 114/19 feb. 2010)

– L. nr. 146/2010- aprobă cu modificări și completări O.U.G. nr. 3/2010 și introduce alin. (6) la art. 53; abrogă art. 78 alin. (2)(M. Of. nr. 497/19 iul. 2010)

– O.U.G. nr. 64/2011- modifică art. 20 alin. (7); introduce alin. (61) la art. 20(M. Of. nr. 461/30 iun. 2011)

– O.U.G. nr. 71/2011- abrogă art. 88 alin. (3)-(5)(M. Of. nr. 637/6 sep. 2011)

– L. nr. 187/2012- la data de 1 februarie 2014, modifică art. 88 alin. (1) lit. a), art. 92, art. 93, art. 95; introduce pct. 65) și 66) la art. 87; abrogă art. 94(M. Of. nr. 757/12 nov. 2012)

– O.U.G. nr. 69/2013- modifică art. 33 alin. (4) și (41), art. 85 alin. (2); introduce alin. (3) la art. 85(M. Of. nr. 386/28 iun. 2013)

– L. nr. 357/2013- aprobă O.U.G. nr. 69/2013(M. Of. nr. 819/21 dec. 2013)

– L. nr. 153/2014- introduce alin. (41) la art. 50(M. Of. nr. 881/4 dec. 2014)

– L. nr. 196/2015- modifică art. 21 alin. (1) lit. d), anexa nr. 5; introduce lit. d) la art. 212(M. Of. nr. 522/14 iul. 2015)

– O.U.G. nr. 94/2016- modifică anexa; introduce alin. (1) la art. 76(M. Of. nr. 1005/14 dec. 2016)

– O.U.G. nr. 78/2017 - modifică art. 16 alin. (1) lit. d), art. 29 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 43 alin. (1), (18) și (2), art. 49 alin. (2), art. 53 alin. (4), art. 766 alin. (1), art. 87 pct. 39), 40) și 55), anexa nr. 1, titlul anexei nr. 3, anexa nr. 3; introduce lit. d1) la art. 16 alin. (1), alin. (2) și (3) la art. 27; completează anexa nr. 1 (M. Of. nr. 885/10 nov. 2017)

 

uL. nr. 114/1996

Legea locuinței

M. Of. nr. 254/21 oct. 1996

 (v. D.C.S.J. III/2002 Secțiile Unite (art.147 alin.2 și art.2151) -M. Of. nr. 113/24 feb. 2003)

Modificări:

– O.U.G. nr. 40/1997 (M. Of. nr. 154/14 iul. 1997)

– L. nr. 146/1997 (M. Of. nr. 173/29 iul. 1997)

– L. nr. 196/1997 (M. Of. nr. 331/26 nov. 1997)

Republicare:

M. Of. nr. 393/31 dec. 1997

Modificări:

– O.U.G. nr. 44/1998 – modifică art. 69 și anexa nr. 2 (M. Of. nr. 460/30 nov. 1998)

– O.G. nr. 73/1999 – abrogă prevederile art. 63 alin. (1) (M. Of. nr. 419/31 aug. 1999)

– L. nr. 145/1999 – modifică art. 7 alin. (2), art. 20 alin. (1) și (5), art. 27, art. 34 alin. (2) lit. b, art. 35 alin. (2), art. 42 alin. (1), art. 48 lit. d, art. 58 alin. (2) și (3), art. 69, anexa nr. 2; introduce alin. (3) și (4) la art. 5, alin. (2) la art. 13, alin. (9) la art. 20, art. 351, alin. (2) la art. 56, alin. (4) și (5) la art. 59, alin. (4) la art. 62; abrogă art. 7 alin. (3) și (4), art. 70 (M. Of. nr. 439/9 sep. 1999)

– O.U.G. nr. 127/1999 – abrogă art. 5 alin. (1), art. 6, art. 12 alin. (2) (M. Of. nr. 455/20 sep. 1999)

– O.U.G. nr. 215/1999 – abrogă art. 5 alin. (3) (M. Of. nr. 649/30 dec. 1999)

– O.U.G. nr. 17/2000 – abrogă art. 5 alin. (3) (M. Of. nr. 113/15 mar. 2000)

– O.U.G. nr. 22/2000 – modifică art. 5 alin. (2) și (4) ; introduce un alineat la art. 7 după alin. (2) (M. Of. nr. 129/28 mar. 2000)

– O.U.G. nr. 98/2000 – modifică art. 20 alin. (1), alin. (7) și (8) ; introduce un nou alineat după alin. (9) al art. 20 (M. Of. nr. 302/3 iul. 2000)

– O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr. 98/2000 (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000)

– L. nr. 330/2001 – respinge O.U.G. nr. 98/2000 (M. Of. nr. 358/4 iul. 2001)

– O.G. nr. 76/2001 – abrogă art. 62 alin. (2) - (4) (M. Of. nr. 540/1 sep. 2001)

– L. nr. 603/2002 – respinge O.U.G. nr. 44/1998 (M. Of. nr. 830/18 nov. 2002)

– H.G. nr. 496/2004 – modifică cuantumul prevăzut la art. 7 alin. (2) (M. Of. nr. 338/19 apr. 2004)

– O.U.G. nr. 42/2005 – abrogă, la data intrării în vigoare a Statutului C.E.C. - S.A., art. 20 (M. Of. nr. 463/1 iun. 2005)

– L. nr. 285/2005 – aprobă O.U.G. nr. 42/2005 (M. Of. nr. 917/13 oct. 2005)

– L. nr. 62/2006 – introduce art. 51, alin. (3) la art. 63 (M. Of. nr. 268/24 mar. 2006)

– O.U.G. nr. 51/2006 – abrogă art. 51 și art. 63 alin. (3) introduse prin L. nr. 62/2006 (M. Of. nr. 566/30 iun. 2006)

– L. nr. 230/2007 – abrogă art. 35 alin. 3, art. 351, art. 36, art. 64, art. 69, anexa nr. 2 (M. Of. nr. 490/23 iul. 2007)

– O.U.G. nr. 57/2008 – modifică art. 42 alin. 1, art. 43; abrogă art. 42 alin. 2 (M. Of. nr. 358/9 mai 2008)

 – L. nr. 233/2008- aprobă O.U.G. nr. 57/2008 (M. Of. nr. 750/6 nov. 2008)

– O.U.G. nr. 210/2008- introduce lit. i) și j) la art. 2, alin. 5 și 6 la art. 5, art. 101, art. 351, art. 651 și completează anexa nr. 1 (M. Of. nr. 835/11 dec. 2008)

– L. nr. 310/2009- aprobă cu modificări și completări O.U.G. nr. 210/2008 și modifică art. 2 lit. i) și j), anexa nr. 1; introduce art. 611; abrogă art. 351(M. Of. nr. 680/9 oct. 2009)

– L. nr. 170/2010- modifică art. 101(M. Of. nr. 507/21 iul. 2010)

– L. nr. 71/2011- abrogă, la data de 1 oct. 2011, art. 21-33(M. Of. nr. 409/10 iun. 2011)

– L. nr. 227/2015- abrogă la 1 ianuarie 2016 art. 10 paragrafele 2 și 3(M. Of. nr. 688/10 sep. 2015)

– L. nr. 143/2017 - introduce lit. f1) la art. 2 și cap. VII1 cu art. 561-569 (M. Of. nr. 461/20 iun. 2017)

 

uL. nr. 32/2000

privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și reasigurări

M. Of. nr. 148/10 apr. 2000

(v. D.Î.C.C.J. nr. XXIII/2007 (art.2) – M. Of. nr. 123/15 feb.2008; D.Î.C.C.J. nr. 3/2010 (art.251) – M. Of. nr. 866/23 dec.2010)

Modificări:

– O.U.G. nr. 116/2000 – modifică art. 45 alin. (3) și (4) (M. Of. nr. 311/5 iul. 2000)

Rectificare:

M. Of. nr. 370/9 aug. 2000

Modificări:

– O.U.G. nr. 51/2001 – modifică art. 44 alin. (1), (3), (4) și (7) (M. Of. nr. 175/6 apr. 2001)

– O.G. nr. 7/2001 – abrogă prevederile de la art. 43 alin. (1) lit. a referitoare la scutirea de impozit pe venit acordată persoanelor fizice, precum și cele ale art. 43 alin. (1) lit. b (M. Of. nr. 435/3 aug. 2001)

– L. nr. 414/2002 – abrogă prevederile art. 43 alin. (2) referitoare la impozitul pe profit (M. Of. nr. 456/27 iun. 2002)

– L. nr. 493/2002 – abrogă prevederile art. 43 alin. 1 lit. a și b referitoare la scutirea de impo­zit pe venit acordată persoanelor fizice, precum și cele ale art. 43 alin. 2 (M. Of. nr. 543/25 iul. 2002)

– O.G. nr. 61/2002 – înlocuiește noțiunea de „majorări de întârziere, majorări“ cu noțiunea de „dobânzi“ (M. Of. nr. 644/30 aug. 2002)

– L. nr. 76/2003 – modifică art.2 pct.6, 10 și 13, art.4 alin. (4), (19), (25), art.5 lit.e și j, art.8 alin. (2) lit.f. art.12 alin. (4) lit. d, f și g, art.16 alin. (4), art.20 alin. (3) lit.c, art.21 alin. (1) lit.a, alin. (6), art.25 alin. (3), art.39 alin. (2) lit.c; introduce alin. (181), alin. (241) la art.4, lit.k-n la art.5, lit.d la art.6 alin. (2), art.131, alin. (41) la art.21, art.241, art.242 (M. Of. nr. 193/26 mar. 2003)

– L. nr. 403/2004 – modifică art. 2 pct. 5, 10, 11 și 17, art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (9), art. 4 alin. (17) lit. c), art. 4 alin. (25), art. 5, art. 8 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. f), art. 11, art. 12, art. 13 alin. (5), art. 14, art. 16 alin. (1) lit. b), art. 16 alin. (5), art. 16 alin. (6), art. 18, art. 21 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (3), art. 22, art. 241, art. 25 alin. (3), art. 27 alin. (1), art. 27 alin. (2) lit. a), art. 29, titlul cap. VII, art. 33, art. 34, art. 35, art. 36 alin. (3) și (5), art. 37, art. 38, art. 39 alin. (2), art. 39 alin. (3) lit. c) -e), art. 39 alin. (8) - (11), art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) lit. d) ; introduce lit. A după partea introductivă a art. 2, pct. 20-24 și lit. B și C după pct. 19 al art. 2, alin. (3) la art. 3, alin. (91) la art. 4, alin. (251) - (256) la art. 4, lit. l) la alin. (2) al art. 8, lit. a1) la alin. (1) al art. 10, alin. (6) - (9) la art. 13, cap. III1-III3, cu art. 151-1521, după art. 15, lit. c) la alin. (1) al art. 16, alin. (51) la art. 16, alin. (61) la art. 16, lit. d) -g) la alin. (3) al art. 20, art. 201, alin. (4) la art. 23, alin. (4) la art. 25, lit. d) la art. 26, cap. VII1, cu art. 361-366, după art. 36, art. 411, art. 421, alin. (3) și (4) la art. 43, art. 471-474, anexele 1-3; abrogă art. 2 pct. 2 și 6, art. 131 (M. Of. nr. 976/25 oct. 2004)

Notă: Prevederile art. 26 din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică până la data de 31 decembrie 2005, cu excepția lit. d), care rămâne în vigoare și după această dată.

– L. nr. 503/2004 – abrogă cap. VI cu art. 29 - 32 (M. Of. nr. 1193/14 dec. 2004)

– O.U.G. nr. 61/2005 – abrogă art. 37 alin. (2) și (3) (M. Of. nr. 562/30 iun. 2005)

– L. nr. 283/2005 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 61/2005 (M. Of. nr. 897/7 oct. 2005)

– Decizia nr. 4.527/2005 – actualizează taxa prevăzută la art. 13 alin. (1) (M. Of. nr. 1058/26 nov. 2005)

– O.U.G. nr. 201/2005 – modifică titlul, art. 2 pct.11, pct.30, pct.55, pct.56, și pct.57 lit. a), art. 4 alin. (5), alin. (17) lit. a), alin. (21), alin. (25), alin. (251) și alin. (26), art. 5 lit. a), b), d), e), g), h), j), n) și p), art. 6 alin. (2) lit. d), art. 8 alin. (2) partea introductivă și lit. c), e), f), g), i) și k), art. 9 alin. (2), art. 11 alin. (1) lit. b) și c), art. 12 alin. (4) partea introductivă și lit. a), alin. (5), alin. (7), art. 12 alin. (12) lit. b) pct.2, art. 13 alin. (6) și alin. (9), art. 1510, art. 1511 alin. (5), art. 1513 alin. (2), art. 16 alin. (1) lit. a) și alin. (6), art. 18 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. b), lit. c), d), e), f) și g), art. 201, art. 25 alin. (4), titlul cap. V, art. 26, art. 33 alin. (1), alin. (3), alin. (5) și alin. (6), art. 34 alin. (3) lit. b) și alin. (4), art. 35 alin. (1), (2) și (3), alin. (5) lit. a) și c), alin. (6) partea introductivă și lit. a), alin. (7) partea introductivă, alin. (9), alin. (11) și alin. (14), art. 365, art. 38 alin. (2), titlul cap. VIII, art. 39 alin. (2) lit. a), b), c), d), g), i), j), k), m), n) și o), art. 39 alin. (3) lit. c) și e) și alin. (8), art. 411, art. 44 alin. (2), titlul anexei nr. 2, anexa nr. 3; introduce pct.111, pct.112, pct.471, pct.541, pct.571, pct.572, pct.581, pct.582, pct.64 la art. 2, alin. (21) la art. 3, lit. h1), lit. h2) și h3) la art. 5, lit. h1), h2) și lit. k1) la art. 8 alin. (2), alin. (4) la art. 8, alin. (3) la art. 10, lit. d) și e) la art. 11 alin. (1), alin. (41) - (46) și alin. (71) la art. 12 , lit. e) la art. 12 alin. (12), alin. (16), (17), (18) și (19) la art. 12, art. 121, art. 122, alin. (31) și alin. (10) la art. 13 , lit. c1) - c5), lit. f1), lit. f2), lit. h) și i) la art. 20 alin. (3), alin. (31) la art. 25, art. 261- 267, cap. V1după art. 267, cap. VI după art. 28, art. 281, alin. (41) și alin. (7) - (14) la art. 33, alin. (41), (42), (43), (10), (11) și (12) la art. 34, alin. (41) și (42) la art. 35 , lit. c1), h) și i) la art. 35 alin. (5), lit. c), d), e) și f), la art. 35 alin. (7), alin. (91) la art. 35, alin. (111) - (116) la art. 35, (131) la art. 35, alin. (15), (16), (17) și (18) la art. 35, art. 351, art. 352, alin. (31) la art. 36, art. 367, art. 381, lit. m1) - m4) la art. 39 alin. (2), lit. c1) la art. 39 alin. (3), alin. (81) - (83) și alin. (12) la art. 39, alin. (3) la art. 421, alin. (21) la art. 43;abrogă art.12 alin. (4) lit.i) și alin. (10), art.16 alin. (1) lit.c), art.24, art.39 alin. (1), art.47 pct.2 lit.g) (M. Of. nr. 1191/29 dec. 2005)

– L. nr. 113/2006 – aprobă cu modificări și completări O.U.G. nr. 201/2005 și modifică art. 2 pct. 5, pct. 11, pct. 30, pct. 47, pct. 471, pct. 55 și pct. 56, art. 4 alin. (2), alin. (5) - (9) și alin. (20) - (23), art. 5 lit. d), art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. f), lit. h2) și lit. k), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) partea introductivă, art. 11 alin. (1) lit. c) și alin. (2), art. 13 alin. (7) și alin. (9), art. 1510 alin. (2), art. 25 alin. (2), (3), (31) și (4), titlul cap. V, art. 35 alin. (2), art. 381 alin. (1), (3), (6), (9) și (11) - (14), art. 39 alin. (2) lit. b), c), e), m3) și m4), art. 39 alin. (3) lit. c), c1) și e), art. 421 alin. (3), anexa nr. 3; introduce pct. 481 și 65 la art. 2, lit. a1), b1) și l1) la art. 5, lit. f) la art. 12 alin. (12), alin. (10) și (11) la art. 13, art. 251, lit. m5) la art. 39 alin. (2) (M. Of. nr. 421/16 mai 2006)

– O.U.G. nr. 87/2006 – modifică art. 2 lit. C pct. 582 și 64; introduce alin. (20), (21) și (22) la art. 12, alin. (19) și (20) la art. 35; completează anexa nr. 3 (M. Of. nr. 916/10 nov. 2006)

– L. nr. 73/2007 – aprobă O.U.G. nr. 87/2006 (M. Of. nr. 217/30 mar. 2007)

– O.U.G. nr. 117/2007 – modifică art. 35 alin. (19) (M. Of. nr. 732/30 oct. 2007)

– L. nr. 162/2009- modifică art. 2 lit. A pct. 17, art. 2 lit. B partea introductivă și pct. 25, 30, 35, 39 și 50, art. 2 lit. C pct. 55 și 56, art. 5 lit. b), art. 5 lit. b1), art. 5 lit. r), art. 8 alin. (2) lit. f) și h2), titlul cap. III, art. 12 alin. (43), art. 12 partea introductivă a alin. (44), art. 12 alin. (46), art. 121 alin. (7), (9) și (10), art. 13 alin. (2) și (9), titlul cap. IV, art. 18 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (4), art. 28 alin. (1), art. 33 alin. (10) și (12), art. 36 alin. (2), art. 381 alin. (11) și (13), art. 39 alin. (2) lit. c), i), j), k) și n), art. 39 alin. (3) lit. c), art. 39 alin. (3) lit. e), art. 43 alin. (3); introduce pct. 573 la art. 2 lit. C, alin. (4) la art. 3, lit. h4) la art. 5, lit. b1) la art. 10 alin. (1), art. 131, alin. (41) la art. 16, art. 211, art. 268, art. 282, lit. u) la art. 39 alin. (2), lit. c2) și c3) la art. 39 alin. (3); abrogă art. 2 lit. A pct. 23, art. 39 alin. (11); înlocuiește termenul "autovehicul" cu termenul "vehicul"(M. Of. nr. 322/14 mai 2009)

– L. nr. 289/2010- modifică art. 4 alin. (2), (8) și (16) lit. b), d) și f), art. 7 alin. (1), art. 42 alin. (1) și (2); introduce lit. g) la art. 4 alin. (16), alin. 182 la art. 4, alin. (5) la art. 8(M. Of. nr. 892/30 dec. 2010)

– L. nr. 187/2012- modifică, la data de 1 februarie 2014, art. 39 alin. (8)(M. Of. nr. 757/12 nov. 2012)

– L. nr. 272/2013- modifică art. 2 lit. B pct. 52, art. 5 lit. i) pct. 1 - 3(M. Of. nr. 656/25 oct. 2013)

– L. nr. 213/2015- abrogă art. 5 lit. l1)(M. Of. nr. 550/24 iul. 2015)

– L. nr. 237/2015- modifică, la 1 ian. 2016, titlul legii, titlul capitolului I, art. 1, art. 2, titlul capitolului II, art. 4, art. 5, art. 8, art. 9, art. 10, art. 34 alin. (4), (10) și (11), art. 35 alin. (41), (42) și (115), art. 37, art. 381, art. 39 alin. (2) și (3), art. 39 alin. (8)-(83), art. 421, art. 43, art. 472; introduce art. 51, art. 101, alin. (71) la art. 39; abrogă art. 3, art. 6, art. 7, cap. III cu art. 11-15, cap. III1 cu art. 151-1514, cap. III2 cu art. 1515-1519, cap. III3 cu art. 1520 și 1521, cap. IV cu art. 16-251, cap. V cu art. 26-268, cap. V1 cu art. 27 și 28, cap. VI cu art. 281 și 282, art. 38, art. 39 alin. (5), art. 39 alin. (9), art. 42 alin. (3) și (4), art. 471, art. 474, anexele nr. 1-3(M. Of. nr. 800/28 oct. 2015)

– O.U.G. nr. 54/2016- abrogă art. 51(M. Of. nr. 723/19 sep. 2016)

– L. nr. 132/2017 - abrogă art. 51 și art. 39 alin. (2) lit. j) (M. Of. nr. 431/12 iun. 2017)

 

uL. nr. 69/2000

Legea educației fizice și sportului

M. Of. nr. 200/9 mai 2000

Modificări:

– O.U.G. nr. 240/2000 – prorogă termenul prevăzut de art. 94 la data de 31 dec. 2001 (M. Of. nr. 620/30 nov. 2000)

– O.U.G. nr. 56/2001 – modifică art. 43 alin. (9) ; introduce alin. (101) la art. 43 (M. Of. nr. 208/24 apr. 2001)

– O.G. nr. 7/2001 – abrogă prevederile art. 77 (M. Of. nr. 435/3 aug. 2001)

– L. nr. 610/2001 – respinge O.U.G. nr. 56/2001 (M. Of. nr. 716/9 nov. 2001)

– L. nr. 345/2002 – abrogă prevederile art. 76 referitoare la scutirea de TVA (M. Of. nr. 371/1 iun. 2002)

– L. nr. 414/2002 – abrogă prevederile art. 68 (M. Of. nr. 456/27 iun. 2002)

– L. nr. 493/2002 – abrogă prevederile art. 77 (M. Of. nr. 543/25 iul. 2002)

– L. nr. 221/2003 – modifică art. 80 alin.9, 11 și 12; introduce lit. c1 la art. 70 alin. 2 (M. Of. nr. 367/29 mai 2003)

– O.U.G. nr. 64/2003 – modifică art. 10 alin. (3) (M. Of. nr. 464/29 iun. 2003)

– L. nr. 194/2004 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 64/2003 (M. Of. nr. 486/31 mai 2004)

– L. nr. 472/2004 – modifică art. 2 alin. (3), art. 6 alin. (2), (3), (4) și (5), art. 11, art. 14, titlul Titlului III, art. 18 alin. (1) lit. f), i) și j), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) lit. b) și f), art. 22 alin. (1), art. 28 alin. (1) și (5), art. 29 alin. (2), art. 31 alin. (1) și (3), art. 32 alin. (1) și (4), art. 34 alin. (1), art. 37 alin (1) lit. b) și h), art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (1) partea introductivă și lit. b) și c), art. 48 alin. (1) partea introductivă, art. 61 alin. (2), art. 65, art. 67 alin. (3) și (4), art. 69 alin. (1), art. 70 alin. (1) lit. c), art. 71 alin. (1) lit. f), art. 71 alin. (2) lit. a), art. 75 lit. a) și f), art. 76, art. 78 alin. (3), art. 79, art. 80 alin. (5), (6), (14) și (15), art. 86 alin. (2) și (3), art. 89 alin. (1), art. 91 alin. (1) lit. a), art. 91 alin. (2), art. 92, art. 95 ; introduce lit. g1) la art. 18 alin. (1) ; capitolul III după art. 20 cu art. 201, lit. g) la art. 21, art. 451, alin. (11) la art. 64, lit. g) la art. 70 alin. (1), lit. g) la art. 70 alin. (2), lit. i) la art. 71 alin. (1), lit. i) și j) la art. 71 alin. (2), art. 781, lit. f) la art. 80 alin. (12), art. 831, art. 832, alin. (4) și (5) la art. 86, lit. i), j) și k) la art. 88, art. 881; abrogă art. 28 alin. (4), art. 31 alin. (4), art. 32 alin. (2) și (3), capitolul VII al titlului IV, art. 44, art. 45 alin. (2) (M. Of. nr. 1062/16 nov. 2004)

– O.U.G. nr. 119/2005 – modifică art. 86 alin. (2) (M. Of. nr. 680/28 iul. 2005)

– L. nr. 293/2005 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 119/2005 și modifică art. 86 alin. (2) (M. Of. nr. 953/27 oct. 2005)

– O.U.G. nr. 205/2005 – modifică art. 14 (M. Of. nr. 1191/29 dec. 2005)

– L. nr. 124/2006 – aprobă cu modificări O.U.G. nr. 205/2005 și modifică art. 14 alin. (2) și (3) (M. Of. nr. 403/10 mai 2006)

– L. nr. 241/2007 – abrogă art. 76 (M. Of. nr. 496/24 iul. 2007)

– L. nr. 34/2009- modifică art. 36 alin. (3), art. 41, art. 89 alin. (1) lit. b); introduce alin. (4) la art. 55, lit. l) la art. 88

(M. Of. nr. 163/17 mar. 2009)

– O.U.G. nr. 77/2009- abrogă art. 70 alin. (1) lit. g), art. 71 alin. (1) lit. e) și art. 74 lit. d)(M. Of. nr. 439/26 iun. 2009)

– O.U.G. nr. 77/2010- abrogă art. 80 alin. (3) și (4)(M. Of. nr. 446/1 iul. 2010)

– O.G. nr. 15/2010- abrogă art. 19(M. Of. nr. 512/22 iul. 2010)

– L. nr. 225/2011- modifică art. 64 alin. (5) lit. b) și alin. (6)(M. Of. nr. 852/2 dec. 2011)

– L. nr. 268/2011- aprobă O.G. nr. 15/2010(M. Of. nr. 870/9 dec. 2011)

– L. nr. 50/2012- modifică art. 31 alin. (2)(M. Of. nr. 185/22 mar. 2012)

– L. nr. 145/2013- respinge O.U.G. nr. 77/2010 și repune în vigoare art. 80 alin. (3) și (4)(M. Of. nr. 254/8 mai 2013)

– L. nr. 96/2014- introduce capitolul III1 cu art. 111 și 112(M. Of. nr. 496/3 iul. 2014)

– O.U.G. nr. 58/2014- modifică art. 22 alin. (2), art. 29 alin. (1); introduce art. 181, alin. (3) la art. 29(M. Of. nr. 711/29 sep. 2014)

– O.U.G. nr. 83/2014- introduce alin. (11) la art. 79(M. Of. nr. 925/18 dec. 2014)

– O.U.G. nr. 2/2015 - modifică art. 181 lit. b); introduce alin. (21) la art. 14(M. Of. nr. 176/13 mar. 2015)

– L. nr. 64/2015- aprobă O.U.G. nr. 58/2014 și introduce alin. (2) la art. 181(M. Of. nr. 222/1 apr. 2015)

– L. nr. 171/2015- aprobă O.U.G. nr. 2/2015 și modifică art. 181 alin. (1) lit. b)(M. Of. nr. 480/1 iul. 2015)

– L. nr. 194/2015- modifică art. 18 alin. (1) lit. e), art. 64 alin. (1), (11), (5) și (6), art. 65 alin. (3); introduce art. 161; înlocuiește sintagmele "persoane cu handicap" și "persoane cu dizabilități" cu sintagma "persoane cu nevoi speciale"

(M. Of. nr. 507/9 iul. 2015)

– O.U.G. nr. 40/2016- introduce lit. u) la art. 18 alin. (1)(M. Of. nr. 490/30 iun. 2016)

– O.U.G. nr. 61/2016- modifică art. 161 alin. (5), art. 64 alin. (1) , (11) și (3), art. 64 alin. (5) lit. b); introduce lit. c) la art. 64 alin. (5), art. 641, art. 671; abrogă art. 64 alin. (6); în cuprinsul legii, sintagma „salarii medii brute pe economie” se înlocuiește cu sintagma „câștiguri salariale medii brute pe economie”(M. Of. nr. 773/4 oct. 2016)

– L. nr. 58/2017 - modifică art. 64 alin. (11) partea introductivă, art. 641 alin. (3), art. 671 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2) partea introductivă; introduce lit. e) la art. 671 alin. (1) (M. Of. nr. 256/12 apr. 2017)

– O.U.G. nr. 38/2017 - modifică art. 14 alin. (2) lit. b), art. 14 alin. (21), (6) și (7), art. 181, art. 202 alin. (3) lit. a), art. 29 alin. (1), art. 67 alin. (2) lit. b), art. 67 alin. (3) lit. b), art. 671 alin. (2) lit. f), art. 671 alin. (3), anexa și înlocuiește denumirea „Comitetul Olimpic Român” cu denumirea „Comitetul Olimpic și Sportiv Român”; introduce alin. (11) la art. 14 și alin. (11)-(13) la art. 671 (M. Of. nr. 403/29 mai 2017)

 

uL. nr. 1/2011

Legea educației naționale

M. Of. nr. 18/10 ian. 2011

(V. Decizia I.C.C.J. nr. 32/2016 - M. Of. nr. 79/30 ian. 2017)

Modificări:

– L. nr. 166/2011- modifică art. 247 lit. f), art. 250 lit. h); introduce lit. d1) la art. 247 (M. Of. nr. 709/7 oct. 2011)

– L. nr. 283/2011- prorogă termenul de la art. 361 alin. (3) lit. g) până la 1 ianuarie 2013; până la 31 dec. 2012 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6); până la începutul anului școlar 2012-2013 nu se acordă finanțarea de bază prevăzută la art. 101 alin. (2) (M. Of. nr. 887/14 dec. 2011)

– O.U.G. nr. 21/2012- modifică art. 252 alin. (1) și (2), art. 253, art. 254 alin. (11), (13), (16), (17) și (19); introduce alin. (3) la art. 63, alin. (41) la art. 158, alin. (5) la art. 160, alin. (11) la art. 162, alin. (91) la art. 193, alin. (11) la art. 193, alin. (5) și (6) la art. 252, art. 2541, alin. (9) la art. 255, alin. (41) la art. 285, alin. (6) la art. 289 (M. Of. nr. 372/31 mai 2012)

– L. nr. 187/2012- la data de 1 februarie 2014, modifică art. 112 alin. (6), art. 120 alin. (2); introduce alin. (7) și (8) la art. 112; abrogă art. 201 alin. (3) (M. Of. nr. 757/12 nov. 2012)

– O.U.G. nr. 84/2012- prorogă termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. g) până la data de 1 ianuarie 2014 (M. Of. nr. 845/13 dec. 2012)

– O.U.G. nr. 92/2012- modifică art. 66, art. 85 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105 alin. (2) partea introductivă, art. 111 alin. (6), art. 167 alin. (2), art. 172 alin. (1) lit. a), art. 236 alin. (2), art. 284 alin. (2), art. 288 alin. (1), anexa; introduce alin. (31) la art. 211, lit. b1) la art. 247, lit. c1) la art. 247, alin. (6) și (7) la art. 284, alin. (7) la art. 289; abrogă art. 172 alin. (4), art. 215, art. 289 alin. (2) și (4), art. 301 alin. (5) lit. b); prorogă prevederile art. 9 alin. (2), art. 101 alin. (2), art. 27 alin. (6) și art. 361 alin. (3) lit. e) până la data de 31 decembrie 2013 (M. Of. nr. 864/19 dec. 2012)

– O.U.G. nr. 14/2013- modifică art. 263 alin. (10), anexa; introduce alin. (101) la art. 263 (M. Of. nr. 133/13 mar. 2013)

– L. nr. 62/2013- modifică art. 96 alin. (3) (M. Of. nr. 160/26 mar. 2013)

– L. nr. 206/2013- introduce alin. (61) la art. 112 (M. Of. nr. 403/4 iul. 2013)

– D.C.C. nr. 397/2013- suspendă, pe o perioadă de 45 de zile, prevederile art. 284 alin. (7) și art. 289 alin. (7); termenul se împlinește la 13 dec. 2013, după care operează prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție(M. Of. nr. 663/29 oct. 2013)

– O.U.G. nr. 117/2013- modifică art. 16 alin. (1) și (2), art. 23, art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (3), art. 32 alin. (3), art. 33 alin. (5) și (6), art. 63 alin. (1) lit. c), d), e) și f), art. 74 alin. (5), art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (4), art. 84 alin. (1) și (2), art. 85 alin. (2), art. 102 alin. (2), art. 105 alin. (1), art. 111 alin. (4), art. 136 alin. (1), art. 160 alin. (1), (2) și (3), art. 193 alin. (7) și (9), art. 197 lit. b), art. 205 alin. (2), art. 206 alin. (2), art. 221 alin. (2), art. 253, art. 285 alin. (4), art. 296 alin. (2), art. 361 alin. (3) lit. b), c) și d); introduce alin. (91) - (93) la art. 44, alin. (31) la art. 71, alin. (51) - (54) la art. 104, lit. l) la art. 105 alin. (2), alin. (7) la art. 112, alin. (7) la art. 284, alin. (7) la art. 289, alin. (31) la art. 301; abrogă art. 30 alin. (3), art. 125 alin. (1) lit. b), art. 132 alin. (5), art. 160 alin. (4), art. 193 alin. (10) (M. Of. nr. 843/30 dec. 2013)

– L. nr. 1/2014- modifică art. 105 alin. (2) lit. f) (M. Of. nr. 24/13 ian. 2014)

– D.C.C. nr. 106/2014- suspendă pentru o perioadă de 45 zile dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. a) și b)(termenul se împlinește la 18 mai 2014) după care operează dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție(M. Of. nr. 238/3 apr. 2014)

– L. nr. 36/2014- aprobă O.U.G. nr. 84/2012 (M. Of. nr. 255/8 apr. 2014)

– O.U.G. nr. 16/2014- modifică art. 253; introduce pct. 60 la anexă(M. Of. nr. 266/10 apr. 2014)

– O.U.G. nr. 49/2014- modifică art. 23 alin. (1) lit. c) pct. (ii), art. 30 alin. (2), art. 44 alin. (7), art. 44 alin. (8), art. 57 alin. (4), art. 88, art. 89, art. 90 alin. (2), art. 92 alin. (1), art. 94 alin. (2) lit. f), art. 95 alin. (1) lit. m), art. 96 alin. (2), art. 96 alin. (3) și (4), art. 96 alin. (8), art. 101 alin. (2), art. 106, art. 112 alin. (4), art. 112 alin. (6), art. 114, art. 122 alin. (3), art. 129 alin. (1), art. 140 alin. (4), art. 173 alin. (1) și (2), art. 211 alin. (6), art. 213 alin. (4) și (7), art. 214 alin. (2), art. 227 alin. (1) lit. a), art. 227 alin. (3), art. 236 alin. (1) lit. b) și c), art. 236 alin. (2), art. 238 alin. (1), art. 238 alin. (6) și (7), art. 239 alin. (1), (2) și (5), art. 240 alin. (1), art. 247 lit. b), c), d), f) și k), art. 248 alin. (1), art. 248 alin. (6), art. 254 alin. (3), (4) și (5), art. 254 alin. (8) lit. a), art. 254 alin. (9), art. 254 alin. (10), art. 254 alin. (11), (13), (14), (15), (16), (18) și (19), art. 257 alin. (2) și (3), art. 258 alin. (1), (3), (4), (5) și (7), art. 262 alin. (3) lit. a), b), d), e) și f), art. 262 alin. (4), art. 284 alin. (2), art. 284 alin. (6), art. 289 alin. (6), art. 291, art. 303 alin. (4), art. 342 alin. (4), anexa; introduce alin. (21) la art. 9, alin. (31) și (32) la art. 44, alin. (71) și (72) la art. 44, alin. (51) la art. 78, alin. (12) la art. 78, alin. (3) la art. 90, alin. (21) și (22) la art. 92, alin. (2) la art. 93, lit. x) și y) la art. 94 alin. (2), alin. (21) la art. 96, alin. (41) și (42) la art. 96, lit. i) la art. 111 alin. (1), alin. (21) la art. 111, alin. (41) la art. 112, alin. (4) la art. 119, alin. (4) la art. 122, alin. (6) și (7) la art. 138, alin. (41) și (42) la art. 140, alin. (61) - (63) la art. 142, alin. (71) - (73) la art. 142, alin. (11) la art. 164, lit. c) la art. 171, alin. (51) la art. 173, alin. (7) la art. 173, alin. (21) și (22) la art. 207, alin. (4) și (5) la art. 227, alin. (11) - (13) la art. 238, alin. (11) la art. 248, alin. (7) la art. 252, alin. (8) la art. 254, alin. (91) - (94) la art. 254, alin. (101) la art. 254, alin. (191) la art. 254, alin. (8) la art. 258, lit. d) la art. 262 alin. (1), alin. (5) și (6) la art. 262, alin. (21) la art. 284 , alin. (8) la art. 284, alin. (17) și (18) la art. 304, alin. (5) la art. 342, alin. (2) și (3) la art. 352; abrogă art. 96 alin. (7) lit. e), art. 247 lit. b1) și c1), art. 248 alin. (3) (M. Of. nr. 486/30 iun. 2014)

Rectificare:

M. Of. nr. 662/9 sep. 2014

Modificări:

– O.U.G. nr. 83/2014- prevederile art. 9 alin. (2) , art. 101 alin. (2) și ale art. 361 alin. (3) lit. e) și lit. g) se prorogă până la 31 decembrie 2016; cupoanele prevăzute la art. 27 alin. (6) nu se acordă până la 31 decembrie 2016 (M. Of. nr. 925/18 dec. 2014)

– O.U.G. nr. 94/2014- modifică art. 24 alin. (3), art. 31 alin. (7), art. 33 alin. (6), art. 76 alin. (1), art. 76 alin. (2), art. 94 alin. (2) lit. d), art. 223 alin. (12), art. 300 alin. (4); introduce alin. (4) la art. 25, alin. (51)-(56) la art. 33, alin. (71) la art. 33, alin. (71) și (72) la art. 168, alin. (31) la art. 217, alin. (41) la art. 300, alin. (7) la art. 362; abrogă art. 24 alin. (2), art. 33 alin. (8) și (9) (M. Of. nr. 968/30 dec. 2014)

– D.C.C. nr. 669/2014- suspendă pentru o perioadă de 45 zile dispozițiile art. 18 alin. (2) teza întâi (termenul se împlinește la 8 martie 2015) după care operează dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție(M. Of. nr. 59/23 ian. 2015)

– L. nr. 95/2015 - modifică art. 96 alin. (2) lit. d) (M. Of. nr. 304/5 mai 2015)

– L. nr. 118/2015- modifică art. 151 (M. Of. nr. 361/26 mai 2015)

– L. nr. 153/2015- modifică art. 18 alin. (2) (M. Of. nr. 445/22 iun. 2015)

– O.U.G. nr. 41/2015- introduce alin. (11) la art. 286, alin. (8) la art. 362 (M. Of. nr. 733/30 sep. 2015)

– L. nr. 6/2016- introduce alin. (11) și (12) la art. 12, secțiunea a 121-a cu art. 471- 477 la titlul II capitolul II(M. Of. nr. 41/19 ian. 2016)

– O.U.G. nr. 4/2016- introduce art. 1461; abrogă art. 324 lit. c) și d) (M. Of. nr. 182/10 mar. 2016)

– L. nr. 118/2016- introduce alin. (21) la art. 31 (M. Of. nr. 419/3 iun. 2016)

– L. nr. 140/2016- modifică art. 277 (M. Of. nr. 529/14 iul. 2016)

– L. nr. 141/2016- modifică art. 63 alin. (3); introduce alin. (31) la art. 63 (M. Of. nr. 529/14 iul. 2016)

– O.U.G. nr. 69/2016- introduce alin. (31) și (33) la art. 84 (M. Of. nr. 824/19 oct. 2016)

– O.U.G. nr. 81/2016- modifică art. 25 alin. (4), art. 32 alin. (5), art. 33 alin. (2), (5), (7) și (71), art. 33 alin. (6); introduce alin. (9) la art. 12, alin. (11) la art. 19, alin. (5) și (6) la art. 25, alin. (61) la art. 33, art. 331, 332, lit. e1)-e3) la art. 63 alin. (1), alin. (51) și (52) la art. 65, alin. (6) la art. 68, alin. (5)-(7) la art. 76, alin. (4) la art. 90, lit. a1), b1) și c1) la art. 96 alin. (2), art. 961, art. 962, alin. (3) la art. 102, alin. (21), (31) și (192) la art. 254, alin. (21) la art. 257 și lit. h) la art. 361 alin. (3); abrogă art. 33 alin. (51)-(56) (M. Of. nr. 943/23 nov. 2016)

– O.U.G. nr. 96/2016- modifică art. 49 alin. (1), (2) și (4), art. 150 alin. (1) și (6), art. 166 alin. (2), art. 219 alin. (1) lit. a), art. 221 alin. (2), art. 241 alin. (4), art. 242 alin. (7), art. 254 alin. (14), art. 257 alin. (2), art. 258 alin. (1) și (3) , art. 301 alin. (5), art. 340 alin. (2), art. 361 alin. (3) lit. b)-d) și art. 361 alin. (5); introduce alin. (7) la art. 150, alin. (11) la art. 192, alin. (6) la art. 294 și art. 3401; abrogă art. 241 alin. (5) (M. Of. nr. 1009/15 dec. 2016)

– O.U.G. nr. 99/2016- Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) se prorogă până la data de 1 martie 2017.

(M. Of. nr. 1035/22 dec. 2016)

– O.U.G. nr. 2/2017 - introduce alin. (21) la art. 205 și alin. (91) și (92) la art. 223 (M. Of. nr. 16/6 ian. 2017)

– O.U.G. nr. 9/2017 - prorogă termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) până la data de 1 ianuarie 2018

(M. Of. nr. 79/30 ian. 2017)

– L. nr. 11/2017 - modifică art. 262 alin. (4) (M. Of. nr. 163/6 mar. 2017)

– L. nr. 56/2017 - introduce lit. b1) la art. 352 alin. (1) (M. Of. nr. 253/12 apr. 2017)

– L. nr. 70/2017 - introduce alin. (61) - (65) la art. 174; abrogă art. 174 alin. (6) (M. Of. nr. 273/19 apr. 2017)

– L. nr. 90/2017 - introduce alin. (81) la art. 12 (M. Of. nr. 312/2 mai 2017

– L. nr. 137/2017 - modifică art. 223 alin. (91) (M. Of. nr. 444/14 iun. 2017)

– L. nr. 188/2017 - introduce alin. (41) la art. 61, alin. (21) la art. 119, alin. (61) la art. 222, lit. a1) la art. 231

(M. Of. nr. 593/25 iul. 2017)

– L. nr. 197/2017 - introduce alin. (31)-(34) la art. 84 (M. Of. nr. 778/2 oct. 2017)

– L. nr. 211/2017 - modifică art. 111 alin. (5); introduce alin. (51) la art. 111 (M. Of. nr. 885/10 nov. 2017)

– O.U.G. nr. 90/2017 - prorogă până la data de 31 decembrie 2018 termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e)

și g) (M. Of. nr. 973/7 dec. 2017)

 

uL. nr. 227/2015

privind Codul fiscal

M. Of. nr. 688/10 sep. 2015

Modificări:

– O.U.G. nr. 41/2015- introduce lit. g) la art. 495 (M. Of. nr. 733/30 sep. 2015)

– O.U.G. nr. 50/2015- modifică art. 15 alin. (1) lit. b), art. , 43 alin. (2), art. 47 lit. c), art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 68 alin. (4) lit. k), art. 68 alin. (7) lit. d) , art. 76 alin. (3) lit. g), art. 78 alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (7) prima teză, art. 101 alin. (9), art. 125 alin. (1) lit. c), art. 137 alin. (2), art. 148 alin. (4) lit. b), art. 151 alin. (6), art. 153 alin. (2), art. 157 alin. (2), art. 183, art. 185 alin. (2), art. 187 alin. (1) lit. j), art. 187 alin. (2), art. 193 alin. (2), art. 195 alin. (2), art. 202, art. 204 alin. (2), art. 207 alin. (4), art. 210 alin. (2), art. 212 alin. (2), art. 224 alin. (4) lit. b), art. 470 alin. (7), art. 471 alin. (2) și (3), art. 474 alin. (7) lit. a), art. 475 alin. (3) și (5), art. 481 alin. (2) lit. a), art. 485 alin. (1) lit. f), art. 494 alin. (6) și (12), art. 495 lit. a), b), c) și d); introduce alin. (5) și (6) la art. 51, alin. (8) la art. 133, lit. d) la art. 141, lit. g) la alin. (2) al art. 291, alin. (41) la art. 493; abrogă art. 43 alin. (6), art. 97 alin. (9), art. 133 alin. (2) (M. Of. nr. 817/3 nov. 2015)

– O.U.G. nr. 57/2015- modifică art. 153 alin. (1) lit. m), art. 160 alin. (1), art. 168 alin. (9) și art. 254 (M. Of. nr. 923/11 dec. 2015)

– L. nr. 358/2015- modifică art. 80 alin. (2) lit. d), art. 101 alin. (9), art. 168 alin. (7), art. 224 alin. (5), art. 263 lit. f), art. 307 alin. (6), art. 331 alin. (2) lit. g), art. 360 alin. (6), art. 361, art. 402 alin. (10) și (11), art. 403 alin. (2), art. 404 alin. (2) și (5), art. 406 alin. (1) lit. b), art. 409 alin. (2), art. 410 alin. (1), art. 412 alin. (8), art. 432 alin. (1), art. 434, art. 435 alin. (3), (4) și alin. (9) lit. a), art. 455 alin. (2) și (4), art. 457 alin. (3), art. 458 alin. (1) lit. a), art. 460 alin. (6), art. 461 alin. (6), (11) și (12), art. 462 alin. (5), art. 463 alin. (2) și (4), art. 466 alin. (8) și (9), art. 467 alin. (5); introduce lit. g1) la alin. (2) al art. 13, alin. (11) la art. 26, alin. (4) la art. 223, alin. (7) la art. 331, lit. e) la alin. (6) al art. 362, alin. (41) și (51) la art. 455, alin. (6) la art. 462, alin. (41) și (51) la art. 463, alin. (21) la art. 465, alin. (6) la art. 467 (M. Of. nr. 988/31 dec. 2015)

– O.U.G. nr. 8/2016- modifică art. 495 lit. a)-c) și e); introduce art. 4951(M. Of. nr. 225/25 mar. 2016)

– L. nr. 57/2016- modifică art. 153 alin. (1) lit. h), denumirea marginală a art. 162, art. 162, art. 168 alin. (10)

(M. Of. nr. 283/14 apr. 2016)

– L. nr. 112/2016- aprobă cu modificări și completări O.U.G. nr. 41/2015 și modifică art. 178 alin. (4), denumirea secțiunii a 10-a de la titlul V cap. III, art. 180-183, art. 456 alin. (1) lit. s), art. 464 alin. (1) lit. s), art. 469 alin. (1) lit. c), art. 476 alin. (1) lit. b), art. 477 alin. (7), art. 485 alin. (1) lit. b), art. 495 lit. g); introduce alin. (61) la art. 179

(M. Of. nr. 408/30 mai 2016)

– O.U.G. nr. 32/2016- introduce pct. 3 la art. 60 (se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2016) , lit. e) la art. 111 alin. (2), alin. (21) - (29) la art. 111, lit. a1) la art. 114 alin. (2), lit. h) la art. 291 alin. (2) (se aplică începând cu data de 1 august 2016) (M. Of. nr. 488/30 iun. 2016)

– O.U.G. nr. 46/2016- introduce alin. (5) la art. 456, alin. (5) la art. 464 și alin. (5) la art. 469 (M. Of. nr. 685/5 sep. 2016)

– O.U.G. nr. 84/2016- modifică art. 7 pct. 39, art. 11 alin. (6)-(9), art. 22 alin. (1), art. 25 alin. (4) lit. e), art. 48 alin. (5), art. 81 alin. (1), art. 132, art. 305 alin. (5), art. 316 alin. (11) lit. g), art. 316 alin. (12) lit. a), art. 317 alin. (1), (2), (8), (10) și (11), art. 325 alin. (3), art. 456 alin. (5) partea introductivă și lit. b), art. 464 alin. (5) partea introductivă și lit. b) și art. 469 alin. (5); introduce alin. (51) și (52) la art. 16, alin. (9) la art. 25, lit. h) și i) la art. 28 alin. (3), alin. (51) și (52) la art. 48, lit. o1) la art. 62, alin. (41) la art. 68, lit. t) la art. 142, alin. (91) la art. 146, alin. (31) la art. 147, alin. (71) la art. 168, alin. (31) și (32) la art. 169, alin. (9) la art. 190, alin. (21) la art. 191, alin. (71) la art. 199, alin. (21) la art. 200, alin. (7) la art. 207, alin. (21) la art. 208, alin. (5) la art. 214, alin. (21) la art. 215, lit. f) la art. 268 alin. (9), alin. (51) la art. 305, art. 3151 și lit. f) la art. 325 alin. (1); abrogă art. 22 alin. (11), art. 316 alin. (11) lit. b) și art. 329; suspendă aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4)—(6) până la data de 31 decembrie 2019.(M. Of. nr. 977/6 dec. 2016)

– O.U.G. nr. 3/2017- modifică art. 47 lit. c), art. 51 alin. (1) lit. a), art. 52 alin. (1), art. 78 alin. (2) lit. a) pct. iv), art. 111 alin. (1), art. 140, art. 143 alin. (2) și (4), art. 144, art. 145 alin. (2), art. 146 alin. (6) și (8), art. 148 alin. (1)-(3), art. 149, art. 160 alin. (3), art. 161 alin. (2), art. 162 alin. (3), art. 170 alin. (2), art. 171 alin. (3), art. 172 alin. (3), art. 173, art. 176 alin. (7), art. 177 alin. (3), art. 178 alin. (1), (3) și (4) și art. 179 alin. (1); introduce art. 221, alin. (7) la art. 48, pct. 4 la art. 60; abrogă art. 51 alin. (1) lit. b), art. 139 alin. (2) și (3), art. 157 alin. (3), art. 176 alin. (5), art. 177 alin. (2), art. 178 alin. (2) și art. 179 alin. (61) (M. Of. nr. 16/6 ian. 2017)

– L. nr. 2/2017 - modifică art. 100, art. 101 alin. (9), art. 132 alin. (2), art. 153 alin. (2), art. 160 denumirea marginală și alin. (1), art. 168 alin. (9) și art. 169 alin. (1) și (6); introduce alin. (91)-(93) la art. 168; abrogă art. 153 alin. (1) lit. e) și art. 169 alin. (7)-(10) (M. Of. nr. 36/12 ian. 2017)

– O.U.G. nr. 9/2017 - modifică art. 8 și art. 34 alin. (4); introduce lit. r1) la art. 76 alin. (2), lit. ț) la art. 142, art. 81 și alin. (5) la art. 34 (M. Of. nr. 79/30 ian. 2017)

– L. nr. 26/2017 - introduce lit. h1) la art. 453 (M. Of. nr. 210/28 mar. 2017)

– L. nr. 61/2017 - abrogă art. 133 alin. (7) la data de 1 ianuarie 2018 (M. Of. nr. 266/14 apr. 2017)

– L. nr. 107/2017 - modifică art. 456 alin. (1) lit. d) (M. Of. nr. 376/19 mai 2017)

– L. nr. 136/2017 - modifică art. 60 pct. 3 și art. 423 alin. (3); introduce art. 4481 și 4482 (M. Of. nr. 440/14 iun. 2017)

– L. nr. 177/2017 - aprobă O.U.G. nr. 3/2017 și modifică art. 22 alin. (4), art. 25 alin. (4) lit. c), art. 48 alin. (3), art. 53 alin. (1) lit. e), art. 54, art. 55 alin. (3), art. 76 alin. (4) lit. t), art. 78 alin. (2) lit. a), art. 125 alin. (1) ultima teză și alin. (7), art. 139 alin. (1) lit. o), art. 155 alin. (1) lit. d), art. 169 alin. (1) lit. c), art. 169 alin. (3) - (32), art. 171 denumirea marginală și alin. (2), art. 174 alin. (1) lit. d), art. 179 alin. (1) lit. c), art. 281 alin. (1) și (8), art. 286 alin. (1) lit. c), art. 287 lit. d), art. 316 alin. (8), alin. (9), alin. (11) lit. h), alin. (12) partea introductivă și lit. e), art. 336 pct. 4, art. 342 alin. (1) și (2), art. 359, art. 369 alin. (5), art. 371 alin. (1), art. 374 alin. (2), art. 377 alin. (3) și (4), art. 379 alin. (1), art. 380 partea introductivă, art. 382 alin. (2), art. 385 alin. (2) și (4), art. 387 alin. (1), art. 388 partea introductivă, art. 390 alin. (2), art. 393 alin. (2) și (4), modifică și înlocuiește anexa nr. 1 de la titlul VIII;

introduce lit. k) la art. 13 alin. (2), alin. (2) la art. 47, alin. (8) la art. 48, alin. (51) la art. 107, lit. a2) și a3) la art. 114 alin. (2), alin. (11) la art. 115, alin. (81) la art. 125, lit. e) la art. 169 alin. (1), alin. (13) la art. 342, alin. (3) și (4) la art. 366, secțiunea a 121- a cu art. 3931 la titlul VIII cap. I, art. 4871; abrogă art. 281 alin. (9), art. 316 alin. (19), art. 360, art. 361, art. 363 alin. (4) (M. Of. nr. 584/21 iul. 2017)

– O.G. nr. 4/2017 - modifică art. 140; introduce alin. (3) la art. 158 (M. Of. nr. 598/25 iul. 2017)

– O.G. nr. 25/2017 - modifică art. 76 alin. (4) lit. o), art. 116 alin. (1), art. 142 lit. s) pct. 6, art. 235, art. 236, art. 237, anexa nr. 1; introduce lit. n) la art. 25 alin. (3), art. 671, alin. (81) la art. 85, alin. (41) la art. 86 (M. Of. nr. 706/31 aug. 2017)

Rectificare:

M. Of. nr. 730/11 sep. 2017

Modificări:

– L. nr. 196/2017 - modifică art. 465 alin. (2) partea introductivă, alin. (3) și alin. (6) partea introductivă; abrogă art. 465 alin. (21) (M. Of. nr. 778/2 oct. 2017)

– L. nr. 209/2017 - modifică, la 1 ian. 2018, art. 456 alin. (2) lit. a) și art. 464 alin. (2) lit. i); introduce lit. x) la art. 456 alin. (1), lit. z) la art. 464 alin. (1) și lit. s) la art. 464 alin. (2) (M. Of. nr. 875/7 nov. 2017)

– O.U.G. nr. 79/2017 - modifică art. 2 alin. (2), art. 25 alin. (3) lit. h), art. 25 alin. (4) lit. p), art. 47 alin. (1) lit. c), art. 51 alin. (5) și (6), art. 52, art. 54, art. 60 pct. 2, art. 64 alin. (1) partea introductivă, art. 68 alin. (4) lit. i) și alin. (5) lit. k) și l), art. 72 alin. (2), art. 73 alin. (2), art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (2) lit. r1), art. 77 alin. (2) și (3), art. 78 alin. (2) lit. a) partea introductivă și lit. b), art. 84 alin. (8), art. 85 alin. (6), art. 86 alin. (4) și (6), art. 97 alin. (1) - (3) primele teze și alin. (5) , art. 99, art. 100, art. 101 alin. (2) și alin. (9) prima teză, art. 107 alin. (1), art. 110 alin. (1), art. 115 alin. (1), art. 116 alin. (1) și alin. (2) partea introductivă, art. 123 alin. (1) partea introductivă, art. 130 alin. (3), art. 132 alin. (2), art. 137 alin. (1) partea introductivă, art. 138, art. 139 denumirea marginală, alin. (1) partea introductivă și alin. (4), art. 140, art. 141 lit. b), art. 142 lit. ț), art. 143 alin. (2) prima teză și alin. (5), art. 145 alin. (1) partea introductivă, art. 146 alin. (1), (3), (4), (5), (6), (7) și (8), art. 147 alin. (10), (12), (15) și (18), titlul secțiunii a 5-a a capitolului II al titlului V, art. 148, titlul secțiunii a 6-a a capitolului II al titlului V, art. 151, titlul capitolului III al titlului V, art. 153 alin. (1) lit. a), art. 154 alin. (1) lit. a), b), f) și g), art. 154 alin. (2), titlul secțiunii a 2-a a capitolului III al titlului V, art. 155, art. 156, art. 157 denumirea marginală și alin. (1) partea introductivă, titlul secțiunii a 4-a a capitolului III al titlului V, art. 168 denumirea marginală și alin. (1), (3), (4), (5) și (8), art. 169 alin. (1), (3) și (32), titlul secțiunii a 5-a a capitolului III al titlului V, art. 170, titlul secțiunii a 6-a a capitolului III al titlului V, art. 174, titlul secțiunii a 10-a a capitolului III al titlului V, art. 180, art. 449 alin. (3) lit. b), tabelul de la art. 470 alin. (5), tabelul de la art. 470 alin. (6), art. 493 alin. (8); introduce capitolul III1 cu art. 401 - 406, alin. (3) la art. 47, art. 541, alin. (9) - (12) la art. 133, art. 1351, alin. (51) - (53) la art. 146, lit. h) - p) la art. 154 alin. (1), alin. (51) la art. 168, capitolul IX cu art. 2201 - 2207 după cap. VIII al titlului V, alin. (8) la art. 297, alin. (3) la art. 502; abrogă art. 27, art. 47 alin. (1) lit. a) și b), art. 48 alin. (4), (5), (51), (52) și (6), art. 90, art. 145 alin. (3), art. 147 alin. (2), art. 149, art. 152, art. 153 alin. (1) lit. g) - o), art. 158 - 167, art. 168 alin. (6) și alin. (9) - (93), art. 169 alin. (2), (5) și (6), art. 171 - 173, art. 175 și secțiunile a 7-a - a 9-a cu art. 176-179, cap. IV al titlului V cu art. 184-191, cap. V al titlului V cu art. 192-200, cap. VI al titlului V cu art. 201- 208, cap. VII cu art. 209-215 (M. Of. nr. 885/10 nov. 2017)

 

 

 


[1] A se vedea, de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 448/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 10 noiembrie 2014.

[2] Hotărârile din 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007, 24 mai 2007 și 5 ianuarie 2010, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) și Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109).

[3] Cauza C-18/01, Arkkitehtuuritoimisto Riitta Korhonen Oy și alții împotriva Varkauden Taitotalo Oy, la paragraful 51.

[4] A se vedea: prof. univ. dr. Muraru/Tănăsescu ș.a., „Constituția României – comentariu pe articole”, Editura C.H. Beck, 2008, p. 18.