Legea nr. 289/2002 – Republicare *)

M. Of. nr. 928 din 28 decembrie 2011

 

LEGEA

privind perdelele forestiere de protecție

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. – Prevederile prezentei legi se aplică perdelelor forestiere de protecție, astfel cum sunt definite la pct. 23 din anexa la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare. 

Art. 2. – Potrivit prezentei legi, perdelele forestiere de protecție sunt de următoarele tipuri:

a) pentru protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat;

b) antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;

c) pentru protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor;

d) pentru protecția digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor, gheții și altele;

e) pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale. 

Art. 3. – (1) Perdelele forestiere de protecție pot fi, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național. 

(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protecție se exercită în conformitate cu dispozițiile prezentei legi. 

Art. 4. – (1) Rețeaua de perdele forestiere de protecție formează Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție. 

(2) Potrivit prezentei legi, realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție se declară de utilitate publică. 

(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție. 

Art. 5. – (1) Dispozițiile prezentei legi se aplică și pentru crearea de cordoane forestiere. 

(2) Cordoanele forestiere sunt constituite din plantații de arbori și arbuști forestieri, care unesc trupuri de pădure sau rețele de perdele forestiere de protecție, aflate la distanțe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lățimi de până la 30 m și se amplasează la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor și malurilor sau în jurul localităților. În aceste cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecție și preiau funcțiile de protecție ale acestora. 

CAPITOLUL II

Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecție, amplasarea și înființarea acestora

Art. 6. – (1) Perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole se înființează în zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării și Podișul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă. Amplasarea se face pe bază de documentații tehnice, de regulă în rețele rectangulare, în mod eșalonat, în ordinea urgențelor, prioritate având terenurile situate în zonele cele mai aride. 

(2) Perdelele forestiere antierozionale se realizează în toate zonele țării, pe terenuri aflate în diferite grade de degradare. Procedura de identificare și de împădurire a terenurilor degradate este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 81/19981) privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/1999. În această categorie se încadrează și terenurile cu nisipuri mobile, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea lor. 

(3) Perdelele forestiere pentru protecția căilor de comunicație și de transport se înființează de o parte sau de alta a acestora, pe porțiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă. 

(4) Perdelele forestiere pentru protecția digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor și sloiurilor de gheață se realizează de-a lungul acestora în aliniamente rectangulare, pe lățimi și lungimi diferite, în funcție de orografia terenului, viteza curentului apei, de înălțimea valurilor și de forța de împingere a ghețurilor. 

(5) Perdelele forestiere pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale se realizează în jurul comunităților urbane și rurale, al unităților industriale poluante, al unor obiective economice, sociale, culturale și strategice. 

(6) În cazul înființării perdelelor forestiere de protecție în cadrul unei arii naturale protejate se vor respecta prevederile legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. 

(7) În cazul în care terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecție sunt incluse pe lista siturilor contaminate, se vor respecta prevederile legale referitoare la protecția solului și subsolului. 

Art. 7. – (1) Necesitatea înființării perdelelor forestiere de protecție se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute de cercetare silvică, ale căror servicii se achiziționează în condițiile legislației privind achizițiile publice. Studiile efectuate sunt supuse avizării Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. 

(2) Întocmirea documentațiilor tehnico-economice pentru înființarea perdelelor forestiere de protecție se face de persoane juridice atestate potrivit legii, ale căror servicii se achiziționează în condițiile legislației privind achizițiile publice. 

(3) Execuția perdelelor forestiere de protecție se face în baza studiilor tehnico-economice care cuprind în mod obligatoriu:

a) elementele tehnice necesare în vederea instalării perdelelor forestiere de protecție: orientarea, lățimea și distanța dintre perdelele forestiere de protecție, schemele de plantare, speciile indicate pentru împăduriri;

b) lucrările de întreținere până la declararea închiderii stării de masiv;

c) investiția specifică pentru fiecare tip de perdea forestieră de protecție, precum și alte date necesare;

d) identificarea proprietarilor;

e) planurile de amplasare a perdelelor forestiere de protecție;

f) documentația cadastrală întocmită în sistem stereografic de proiecție 1970, avizată de către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială sunt situate imobilele, cu atribuire de numere cadastrale. La cererea proprietarilor, pentru imobilele respective se vor deschide cărți funciare, conform reglementărilor în vigoare. 

(4) La solicitarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale ale acesteia, se va nota în cartea funciară faptul că imobilul este supus procedurii de împădurire conform prevederilor prezentei legi. 

(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege terenul agricol pe care se înființează perdele forestiere de protecție. 

(6) Radierea notării din cartea funciară se face la solicitarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură prin structurile silvice teritoriale, în urma finalizării procedurii sau a renunțării la efectuarea investițiilor. 

(7) Avizarea documentațiilor tehnico-economice pentru înființarea perdelelor forestiere de protecție se face de comisia tehnico-economică constituită la nivelul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. 

(8) Executarea perdelelor forestiere de protecție în siturile Natura 2000 se face după obținerea actului de reglementare care va rezulta în urma procedurii de evaluare adecvată. 

Art. 8. – (1) Înființarea perdelelor forestiere de protecție este obligatorie pentru persoanele fizice și juridice ale căror suprafețe au fost cuprinse în documentațiile prevăzute la art. 7 alin. (2). 

(2) Perdelele forestiere de protecție, înființate cu acceptul proprietarilor de terenuri agricole și finanțate cu sursele prevăzute la art. 31, rămân în proprietatea acestora. 

Art. 9. – (1) Realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, indiferent de titularii dreptului de proprietate, se face cu acordul scris al acestora, în condițiile prevăzute la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare. 

(2) În situația prevăzută la alin. (1), titularii dreptului de proprietate vor fi notificați de către structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură cu privire la:

a) necesitatea, utilitatea publică și amplasamentul perdelelor forestiere de protecție;

b) posibilitatea de a-și exprima acordul pentru înființarea perdelei forestiere de protecție, urmând să rămână în continuare proprietari și să beneficieze de compensația prevăzută la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare;

c) posibilitatea declanșării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în cazul în care nu își exprimă acordul. 

(3) Titularii dreptului de proprietate vor fi informați despre realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție de către structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin afișare pe site-ul instituției. 

(4) Exprimarea în scris a acordului de către titularii dreptului de proprietate se face în termen de 45 de zile de la data notificării acestora, prin procedura prevăzută la alin. (2). 

(5) Acordul scris este însoțit de un document doveditor al dreptului de proprietate. Prevederile art. 7 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. 

(6) În situația în care titularii dreptului de proprietate nu își exprimă acordul pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (3), se demarează procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condițiile prezentei legi, expropriator fiind statul român, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. 

Art. 10. – Terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecție au destinație silvică și se introduc în amenajamente silvice în termen de 90 de zile de la recepția lucrărilor de împădurire. 

Art. 11. – Recepția lucrărilor de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție se face cu participarea obligatorie a:

a) deținătorului terenului;

b) reprezentantului structurii teritoriale de specialitate silvică a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

c) reprezentantului unității specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire. 

CAPITOLUL III

Procedura de expropriere

Art. 12. – (1) Pentru fiecare imobil supus exproprierii, expropriatorul întocmește o documentație tehnico-economică ce cuprinde:

a) documentația cadastrală;

b) confirmarea că titularul dreptului de proprietate nu și-a exprimat acordul prevăzut la art. 9 alin. (4). 

(2) La nivelul unității administrativ-teritoriale se întocmește planul cu amplasamentul lucrării care conține imobilele expropriate și numerele cadastrale atribuite, avizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. 

(3) Conținutul documentațiilor cadastrale se stabilește pe bază de protocol între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. 

(4) Planul cu amplasamentul lucrării se întocmește pe fiecare unitate administrativ-teritorială și se avizează de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin unitățile sale subordonate. După atribuirea numerelor cadastrale tuturor imobilelor supuse exproprierii, planul cu amplasamentul lucrării va conține numerele cadastrale alocate imobilelor în cauză. 

(5) Planul cu amplasamentul lucrării însoțit de un centralizator cuprinzând numele proprietarilor, adresa imobilului, suprafața imobilului, numărul cadastral, numărul de carte funciară și oferta de despăgubire se aduce la cunoștința publică de comisia prevăzută la art. 15 alin. (1) prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, unde va rămâne afișat până la finalizarea procedurii de expropriere, precum și prin afișarea pe pagina proprie de internet a expropriatorului. 

Art. 13. – (1) Imobilele supuse exproprierii pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție se evaluează prin experți evaluatori autorizați, ale căror servicii se achiziționează potrivit legislației privind achizițiile publice. 

(2) Toate cheltuielile pentru dobândirea imobilelor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. 

Art. 14. – (1) Pe baza documentațiilor prevăzute la art. 12 alin. (1), Guvernul aprobă, prin hotărâre, declanșarea procedurii de expropriere, darea în administrare expropriatorului a tuturor imobilelor delimitate în planul cu amplasamentul lucrării pe fiecare unitate administrativ-teritorială, suma globală a despăgubirilor estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit de experți evaluatori autorizați și termenul în care aceasta se virează expropriatorului. 

(2) Este interzisă emiterea de autorizații de construire și de acte administrative pe imobilele cuprinse în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1), după intrarea în vigoare a acesteia. 

(3) La cererea expropriatorului, oficiul de cadastru și publicitate imobiliară va intabula dreptul de proprietate al statului român, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, conform reglementărilor în vigoare. 

(4) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi suplimentată, prin hotărâre a Guvernului, la cererea expropriatorului, ca urmare a realizării rapoartelor de evaluare a imobilelor supuse exproprierii, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, precum și în orice alte situații, temeinic motivate. 

Art. 15. – (1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 14 alin. (1), expropriatorul numește, prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, o comisie de verificare a dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate și de expropriere la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale pe raza căreia se realizează exproprierea, denumită în continuare comisia. 

(2) Dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, în funcție de modalitatea de dobândire a drepturilor – convențională, judiciară, legală, succesorală. 

(3) Comisia este alcătuită din 5 membri, după cum urmează:

a) un consilier juridic al structurii teritoriale silvice din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultur㠖 președinte;

b) primarul unității administrativ-teritoriale – membru;

c) 3 reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, din care unul cu studii juridice – membri. 

(4) Comisia constituită potrivit alin. (1) poate lucra valabil în prezența a cel puțin 3 membri. 

(5) Deciziile comisiei se iau cu votul majorității membrilor comisiei. 

(6) Planul cu amplasamentul lucrării și centralizatorul prevăzut la art. 12 alin. (5) se aduc la cunoștința publică, prin grija comisiei. 

Art. 16. – (1) În vederea obținerii despăgubirilor, proprietarii asupra imobilelor care fac obiectul exproprierii depun, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștința publică, o cerere scrisă și declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii. 

(2) În termen de 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la alin. (1), proprietarilor asupra imobilelor le sunt transmise despăgubirile cuvenite, în contul bancar indicat de aceștia. 

(3) În situația în care nu s-au depus în termen documentele prevăzute la alin. (1) ori nu se pot identifica proprietarii, despăgubirea pentru imobilul expropriat se indisponibilizează într-un cont purtător de dobândă și se va elibera persoanelor care fac dovada dreptului de proprietate. 

Art. 17. – (1) În cazul în care despăgubirile referitoare la același imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptățite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărțite potrivit legii civile. 

(2) Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor de proprietate dovedite prin acte autentice și/sau hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. 

(3) Eventualele litigii amână plata despăgubirilor, dar nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator. 

(4) În situația în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuți sau nu pot prezenta certificat de moștenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama moștenitorilor aparenți. 

(5) În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptățit să solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct pe seama moștenitorilor aparenți. 

(6) Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care își vor dovedi calitatea cu certificatul de moștenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă. 

(7) În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real aflați în concurs nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. 

(8) Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoțită de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii stabilite prin hotărârea comisiei prevăzute la art. 15 alin. (1) sau, după caz, de hotărârea judecătorească de stabilire a cuantumului despăgubirii, definitivă și irevocabilă. 

Art. 18. – (1) Identificarea imobilelor supuse exproprierii aflate în litigiu se face numai în baza unei documentații cadastrale, întocmite conform reglementărilor legale în vigoare. 

(2) La cererea comisiei, solicitantul are obligația să completeze documentația depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea în termen de 15 zile de la data primirii înștiințării. 

(3) În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele solicitantului, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care solicitantul își va dovedi dreptul în condițiile prezentei legi. 

(4) Hotărârea de stabilire a despăgubirilor se comunică solicitantului, precum și celorlalți titulari ori, după caz, titularilor aparenți, se afișează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul expropriat și se afișează, în extras, pe pagina de internet a expropriatorului. 

(5) În termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii comisiei, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilelor expropriate ori consemnarea acestora, în condițiile art. 17 alin. (1), (4) și (7). 

Art. 19. – (1) Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 17 alin. (1), (4) și (7) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei. 

(2) Orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 3 ani de la data afișării hotărârii de stabilire a despăgubirilor la sediul consiliului local, în condițiile art. 18 alin. (4). 

(3) La calcularea cuantumului despăgubirii, experții și instanța de judecată se vor raporta la momentul transferului dreptului de proprietate. 

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), eliberarea despăgubirii se face de către expropriator în termen de 90 de zile de la data solicitării, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia. 

Art. 20. – (1) Actele juridice care se încheie după data comunicării hotărârii comisiei prevăzute la art. 18 alin. (4) sau după data plății ori, după caz, a consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută. 

(2) Transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului operează de drept la data plății despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, în condițiile prezentei legi. 

Art. 21. – După îndeplinirea procedurilor prevăzute la art. 16, proprietarii asupra imobilelor sunt obligați să permită accesul expropriatorului pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție. 

Art. 22. – Faptele persoanelor fizice și juridice prin care acestea împiedică realizarea perdelelor forestiere de protecție constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei până la 1.200 lei, dacă forma în care are loc aceasta nu constituie o faptă mai gravă pedepsită de lege ca infracțiune. 

Art. 23. – (1) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 22 se fac de către personalul silvic împuternicit, ofițerii și agenții de poliție și ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române. 

(2) Prevederile art. 22 referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. 

(3) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, amenzile stabilite potrivit prezentei legi se fac venit la bugetul de stat. 

(4) În situația în care fapta prevăzută la art. 22 constituie infracțiune, se aplică prevederile legii penale. Competența de constatare a infracțiunii aparține structurilor specializate ale statului, conform legislației în vigoare. 

CAPITOLUL IV

Gospodărirea perdelelor forestiere de protecție

Art. 24. – Perdelele forestiere de protecție sunt supuse unor norme tehnice silvice, elaborate în condițiile art. 47, având ca finalitate asigurarea gestionării durabile a acestora, în vederea exercitării funcțiilor de protecție pentru care au fost înființate. 

Art. 25. – (1) Deținătorii cu orice titlu de perdele forestiere de protecție au obligația să ia măsuri de prevenire și stingere a incendiilor, să respecte dispozițiile cu privire la protecția pădurilor și la circulația materialelor lemnoase, prevăzute în Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, și în alte reglementări specifice domeniului, și să execute lucrări de îngrijire, conform normelor tehnice. 

(2) Organele silvice, prefecții, consiliile județene și locale, unitățile de poliție, jandarmerie, unitățile și formațiunile de pompieri, unitățile Ministerului Apărării Naționale, potrivit atribuțiilor ce le revin prin lege, îi vor sprijini pe deținătorii de perdele forestiere de protecție în acțiunile de pază a vegetației forestiere și de stingere a incendiilor de pădure. 

(3) La solicitarea proprietarilor de perdele forestiere de protecție, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, va prelua asupra sa paza și gospodărirea vegetației forestiere respective, pe bază de contracte sau convenții încheiate cu solicitanții. 

(4) Perdelele forestiere de protecție se administrează prin ocoale silvice, care au obligația să asigure paza acestora împotriva furturilor și pășunatului neautorizat. 

Art. 26. – Reducerea suprafeței perdelelor forestiere de protecție, indiferent de forma de proprietate, este interzisă. Dispozițiile art. 35–37 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. 

Art. 27. – Valorificarea materialului lemnos din perdelele forestiere de protecție se face de către persoanele prevăzute la art. 25 alin. (1). 

Art. 28. – (1) Recoltarea materialului lemnos din perdelele forestiere de protecție este permisă numai cu marcarea prealabilă, contra cost, de către ocolul silvic a arborilor de extras. 

(2) Materialul lemnos subțire, cu diametrul sub 10 cm, se va extrage sub îndrumarea personalului silvic, fără marcarea prealabilă a acestuia. 

Art. 29. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin inspectoratele teritoriale de regim silvic și cinegetic și ocoalele silvice pe a căror rază se află, organizează controlul asupra modului în care se aplică regulile silvice și de pază a vegetației forestiere din perdelele forestiere de protecție, precum și cele referitoare la circulația materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri. 

Art. 30. – Pășunatul este interzis în perdelele forestiere de protecție. Dispozițiile art. 53 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. 

CAPITOLUL V

Finanțarea lucrărilor de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție

Art. 31. – (1) Sursele de finanțare pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice de realizare a perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru realizarea respectivelor lucrări sunt următoarele:

a) fondul de ameliorare a fondului funciar și alocații de la bugetul de stat, potrivit art. 91 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare;

b) fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit potrivit art. 33 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare;

c) fondul pentru mediu;

d) alocații de la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;

e) sponsorizări de la societăți comerciale, fundații și altele;

f) surse financiare externe nerambursabile sau creditele externe pe termen lung;

g) contribuția benevolă a persoanelor fizice sau juridice, interesate de executarea lucrărilor de ameliorare;

h) alte surse legale. 

(2) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în calitate de coordonator tehnic al acțiunilor de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, va solicita anual includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare pentru împădurirea acestora în anul următor. 

(3) Finanțarea administrării perdelelor forestiere de protecție și paza acestora împotriva furturilor și pășunatului neautorizat se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație. 

Art. 32. – Întocmirea studiilor și a documentațiilor tehnico-economice pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție prevăzute la art. 7 se finanțează din sursele prevăzute la art. 31. 

Art. 33. – (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, împreună cu celelalte ministere interesate în crearea de perdele forestiere de protecție, va întocmi până la data de 30 mai a fiecărui an situația fondurilor existente, conform surselor prevăzute la art. 31 destinate realizării Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, pe fiecare tip, pentru anul următor. 

(2) Fondurile necesare pentru finanțarea de la bugetul de stat a perdelelor forestiere de protecție vor fi solicitate anual de către direcția de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură până la data de 30 mai, pentru a fi incluse în bugetul de stat pentru anul următor, cu destinația respectivă. 

(3) Sumele constituite în condițiile prevăzute la art. 31 vor fi depuse în conturi bancare purtătoare de dobândă și vor fi utilizate în exercițiul financiar al anului următor, cu excepția alocațiilor de la bugetul de stat. 

Art. 34. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole pentru prevenirea și combaterea fenomenului de secetă și a deșertificării. 

CAPITOLUL VI

Răspunderi și sancțiuni

Art. 35. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii. 

Art. 36. – Ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a perdelelor forestiere de protecție, precum și distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a împrejmuirilor ori a reperelor de marcare se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. 

Art. 37. – Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare prin incendiere a perdelelor forestiere de protecție constituie infracțiunea de distrugere calificată care a avut ca urmare un dezastru și se pedepsește potrivit dispozițiilor prevăzute în Codul penal. 

Art. 38. – (1) Tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți ori lăstari din perdelele forestiere de protecție, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deținători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior ori dacă valoarea este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu zile de muncă în folosul comunității. 

(2) Dacă fapta comisă în condițiile prevăzute la alin. (1) a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 5 ani. 

(3) Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 7 ani. 

(4) Maximul pedepselor prevăzute la alin. (1)–(3) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană având asupra sa o armă sau substanțe chimice periculoase;

c) în timpul nopții. 

(5) Tentativa se pedepsește. 

Art. 39. – (1) Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile art. 106–115 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 98–100, 102 și 104–107 din Legea nr. 26/19962), precum și cu prevederile Legii nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice3)

(2) Contravențiilor prevăzute în Legea nr. 31/20003) le sunt aplicabile și prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. 

(3) Amenzile se fac venit la bugetul de stat. 

CAPITOLUL VII

Dispoziții finale

Art. 40. – (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este coordonatoare a Programului de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție și colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, precum și cu alte instituții și operatori economici interesați. 

(2) În cazul imobilelor expropriate, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură actualizarea anuală a inventarului centralizat al bunurilor proprietate publică a statului. 

Art. 41. – La nivelul județelor în care urmează să se creeze rețele de perdele forestiere de protecție se înființează comandamente județene sub responsabilitatea directă a prefecților, constituite din conducerile direcțiilor generale județene pentru agricultură și industrie alimentară4), ale direcțiilor silvice județene5), ale altor instituții interesate, precum și din primarii localităților, care vor analiza periodic stadiul realizării programului anual de înființare a perdelelor forestiere de protecție la nivel de localitate, respectiv la nivel de județ. 

Art. 42. – Componența, modul de funcționare și atribuțiile structurilor prevăzute la art. 40 și 41 se vor stabili prin hotărâre a Guvernului6), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Art. 43. – Guvernul, la propunerea Ministerului Mediului și Pădurilor7), va lua măsuri pentru adaptarea structurii și activității Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în teritoriu, în vederea realizării Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție. 

Art. 44. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va raporta anual Guvernului situația identificării terenurilor destinate realizării Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție. 

Art. 45. – Pentru terenurile pe care se realizează perdele forestiere de protecție deținătorii acestora nu datorează taxele și impozitele prevăzute de lege. 

Art. 46. – Deținătorii de terenuri împădurite, în condițiile prezentei legi, vor asigura cu continuitate, după închiderea stării de masiv, pe cheltuială proprie, lucrările de îngrijire, pază și protecție a vegetației forestiere, cu respectarea normelor tehnice silvice pentru această categorie. 

Art. 47. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va elabora în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi norme tehnice silvice pentru înființarea, îngrijirea și conducerea vegetației forestiere din perdelele forestiere de protecție8)

Art. 48. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. 



*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 213/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 noiembrie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2002. 

1) Ordonanța Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/1999, a fost abrogată prin prevederile art. 139 lit. c) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008. 

2) Legea nr. 26/1996 – Codul silvic a fost abrogată prin prevederile art. 139 lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008. 

3) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin prevederile art. 46 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010. 

4) În prezent, potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 4 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, sunt reorganizate ca direcții pentru agricultură județene și a municipiului București. 

5) A se vedea anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 16 martie 2009. 

6) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 548/2003 privind atribuțiile Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ca minister coordonator al Programului de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție și componența, modul de funcționare și atribuțiile comandamentelor județene de analiză a realizării programului anual de înființare a perdelelor forestiere de protecție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2003. 

7) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 12 ianuarie 2010, cu modificările și completările ulterioare. 

8) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 636/2002 privind aprobarea Îndrumărilor tehnice silvice pentru înființarea, îngrijirea și conducerea vegetației forestiere din perdelele forestiere de protecție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 19 februarie 2003.