Legea nr. 61/1991 – Republicare *)

M. Of. nr. 387 din 18 august 2000

 

L E G E A

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice

 

Art. 1. − Pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială. 

Art. 2. − Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;

2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială;

3) apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum și determinarea unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte;

4) aruncarea asupra unei persoane, construcții sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanțe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdăresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrității corporale sau sănătății ori pagube materiale;

5) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc − altele decât cele autorizate potrivit legii − de natură să lezeze bunele moravuri;

6) atragerea de persoane, sub orice formă, săvârșită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obține foloase materiale, precum și îndemnul sau determinarea, în același scop, a unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte;

7) acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute la pct. 6) în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor respective;

8) portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, al cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor de distracție pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice;

9) importul sau procurarea din țară, în vederea comercializării, de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate care imprimă proiectilului o viteză mai mare de 220 m/s. Se exceptează de la această prevedere armele cu aer comprimat sau cu gaze comprimate destinate pentru a fi folosite la antrenamente și competiții de către Federația Română de Tir, de cluburile și asociațiile sportive cu secții de tir, afiliate la această federație, care pot dobândi, deține și folosi arme din această categorie conform standardelor sportive internaționale;

10) comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare în alte locuri decât în magazinele autorizate să efectueze operațiuni cu arme de foc și muniții;

11) vânzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, persoanelor care au săvârșit acte de violență menționate în cazierul judiciar, precum și persoanelor care suferă de boli neuropsihice menționate în certificatul de sănătate eliberat de policlinica teritorială;

12) neținerea evidenței de către magazinele autorizate a cumpărătorilor armelor prevăzute la pct. 10) în registre speciale, vizate de organele de poliție, în care vor fi menționate datele de stare civilă, domiciliul, seria și numărul actului de identitate ale cumpărătorului, numărul cazierului judiciar, numărul certificatului de sănătate neuropsihică, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum și caracteristicile armei vândute. 

Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligația de a prezenta cazierul judiciar și certificatul de sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat să prezinte numai cazierul judiciar;

13) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat;

14) întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lămpilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, săli de spectacol sau în alte locuri publice;

15) pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice, instituțiilor de învățământ și spațiilor aparținând acestora, indiferent de destinația lor, regiilor autonome, societăților comerciale, partidelor sau altor formațiuni politice, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, ambasadelor și reprezentanțelor altor state ori ale organizațiilor internaționale de pe teritoriul României, precum și ocuparea fără drept a terenurilor aparținând ambasadelor și reprezentanțelor sau a terenurilor situate în perimetrul acestora ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine;

16) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereții clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosință comună aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum și dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunțurilor și afișelor legal expuse în locuri anume destinate;

17) nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfășurare a manifestărilor cultural-sportive;

18) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistică și rutieră ori a celor care semnalează existența unui pericol pentru viața persoanelor;

19) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;

20) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consumă băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea îndreptățită a unui salariat al localului;

21) servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice în localurile publice și în afara acestora, în zilele și la orele când, potrivit dispozițiilor legale, acestea sunt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice ori după ora de închidere stabilită prin autorizația de funcționare;

22) servirea cu băuturi alcoolice în localuri publice și în afara acestora pe timpul desfășurării adunărilor publice, grevelor, manifestărilor sportive sau altor asemenea întruniri publice, în imediata apropiere, precum și consumul de băuturi alcoolice în astfel de condiții de către participanți;

23) desfacerea băuturilor alcoolice sau comercializarea acestora în spații amenajate la intrarea sau în curțile spitalelor și ale altor unități sanitare, centrelor de plasament al minorilor, unităților sau instituțiilor de învățământ, pe trotuarele sau aleile de acces ale acestora, precum și în bufetele de incintă din aceste locuri sau în spații productive;

24) servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflați în vădită stare de ebrietate, precum și a minorilor;

25) consumul de băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, săli de spectacole, stadioane sau în alte locuri publice;

26) provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice;

27) neasigurarea de către responsabili sau patroni, prin personal propriu sau specializat, a ordinii publice în localuri publice, hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci și în alte locuri de distracție sau de agrement pe care le conduc, precum și refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice sau pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea;

28) tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;

29) tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00−8,00, prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice situate în imobile cu destinația de locuințe sau în imediata vecinătate a acestora;

30) alungarea din locuința comună a soțului sau soției, a copiilor, precum și a oricărei alte persoane aflate în întreținere;

31) nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamități naturale sau alte pericole publice;

32) nerespectarea măsurii de suspendare, dispusă conform dispozițiilor art. 3 alin. 2 și 3;

33) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

34) împiedicarea sub orice formă a organului de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat de a lua măsurile necesare pentru menținerea ori restabilirea ordinii publice;

35) îndemnul sub orice formă al minorilor la săvârșirea de contravenții;

36) neluarea de către părinți sau de către persoanele cărora li s-a încredințat spre creștere și educare un minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție;

37) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau de a-l păzi, precum și neanunțarea organelor sanitare sau ale poliției în caz de scăpare de sub pază sau supraveghere. 

Art. 3. − Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 80.000 lei la 400.000 lei, cele prevăzute la pct. 3), 4), 13), 16), 19), 20), 24), 25), 33), 36) și 37);

b) cu amendă de la 150.000 lei la 800.000 lei sau cu închisoare contravențională de la 15 zile la 3 luni, cele prevăzute la pct. 1), 14), 18), 23), 26), 28), 30) și 34);

c) cu amendă de la 400.000 lei la 2.000.000 lei sau cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni, cele prevăzute la pct. 2), 5), 6), 7), 8), 9), 10), 11), 12), 15), 17), 21), 22), 27), 29), 31) și 35);

d) cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei sau cu închisoare contravențională de la 3 luni la 6 luni, fapta prevăzută la pct. 32). 

În cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 7), 22) și 27) se dispune și măsura suspendării activității localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile. 

În cazul repetării contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 21), 23), 24) și 29) se dispune, de asemenea, măsura suspendării activității localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile. În cazul săvârșirii contravenției prevăzute la art. 2 pct. 32) se dispune retragerea autorizației de funcționare a localului public. 

Suspendarea activității localului public ori retragerea autorizației de funcționare a acestuia se dispune de către organul care a eliberat autorizația, la propunerea organului constatator, căruia i se comunică în scris măsura luată, în termen de 5 zile de la data sesizării. 

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 35), 36) și 37), sesizarea se poate face și de către organele de ocrotire socială. 

Sancțiunea amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice. 

Art. 4. − Sancțiunea închisorii contravenționale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz limitele sancțiunii prevăzute în prezenta lege se reduc la jumătate. 

În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani se aplică prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 

Art. 5. − Dacă o persoană a săvârșit mai multe contravenții, constatate prin același proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele dintre ele s-a stabilit sancțiunea închisorii contravenționale, se va aplica o singură sancțiune, care nu va putea depăși 6 luni, iar dacă contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancțiunea aplicată nu va depăși 3 luni. 

Art. 6. − Sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 4), 5) și 8), dacă sunt ale contravenientului, precum și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravențiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate. 

În cazul contravenției prevăzute la art. 2 pct. 30) este necesară plângerea părții vătămate. Retragerea plângerii ori împăcarea părților înlătură răspunderea făptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situația anterioară. 

Art. 7. − Contravențiile se constată de către primar, împuterniciții acestuia, de către ofițerii sau subofițerii de poliție ori de către ofițerii, maiștrii militari, subofițerii sau militarii din jandarmerie, angajați pe bază de contract. 

În cazul contravențiilor pentru care legea prevede sancțiunea amenzii, agentul constatator, o dată cu constatarea aplică și sancțiunea. 

Art. 8. − Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. 

Art. 9. − Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se soluționează de judecătorie. 

Art. 10. − În cazul contravențiilor pentru care legea prevede și sancțiunea închisorii contravenționale, dacă agentul constatator apreciază că sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda, procedând potrivit dispozițiilor Legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. 

În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția. Ministrul justiției poate dispune ca în municipiul București soluționarea unor asemenea cauze să se facă la anumite judecătorii. 

Dacă identitatea sau domiciliul făptuitorului nu poate fi stabilit și există temere de dispariție a acestuia, organul de poliție va conduce de îndată pe făptuitor înaintea instanței de judecată. În situația în care trimiterea nu se va putea face de îndată, organul de poliție, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea reține contravenientul, pe care îl va înainta instanței de judecată în cel mult 24 de ore de la constatarea contravenției. 

Judecarea cauzei va avea loc și în zilele nelucrătoare. 

Art. 11. − În cazul proceselor-verbale de constatare a contravențiilor, întocmite de organele primăriilor și ale jandarmeriei, față de care se apreciază că sancțiunea amenzii este neîndestulătoare, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată celui mai apropiat organ de poliție pentru ca acesta, dacă este cazul, să îl rețină pe făptuitor și să îl înainteze instanței de judecată. 

Art. 12. − Președintele judecătoriei fixează termen de urgență, cu citarea contravenientului. 

Agentul care a constatat contravenția sau organul din care acesta face parte nu se citează. 

În situația în care contravenientul este reținut, cauza se judecă în ziua sesizării instanței, în afară de cazul în care este necesară administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putând fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanță. 

Art. 13. − Completul de judecată este format dintr-un singur judecător. 

În cazul în care contravenientul este reținut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la judecată este obligatorie. Totodată, se va asigura acestora asistența juridică necesară, în condițiile legii. Instanța va dispune citarea părinților sau a reprezentantului legal al minorului. 

Instanța se pronunță asupra legalității și temeiniciei procesului verbal și, după caz, aplică sancțiunea și ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal. 

Art. 14. − Hotărârea instanței de judecată este executorie. 

Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunțare, dacă a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsă. 

Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunțare. 

Cererea de reexaminare se soluționează în termen de 3 zile de aceeași instanță, în complet format din 2 judecători. 

Președintele judecătoriei poate suspenda, până la soluționare, executarea sancțiunii aplicate. 

Hotărârea dată în cererea de reexaminare este definitivă. 

Art. 15. − Executarea hotărârii judecătorești, în ceea ce privește închisoarea contravențională, se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. 

Sancțiunea închisorii contravenționale se execută în arestul poliției sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministrul justiției. 

În timpul executării închisorii contravenționale, cei sancționați sunt obligați să presteze activități de interes public, pentru care sunt apți. Regimul de executare a închisorii contravenționale se stabilește de lege. 

Executarea sancțiunii închisorii contravenționale se prescrie în termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. 

Art. 16. − Contravenientul are obligația să achite amenda și să depună recipisa de achitare a acesteia la organul constatator, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii. 

Dacă amenda nu a fost achitată în acest termen, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanța de judecată pe raza căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea transformării amenzii în închisoare contravențională. 

Instanța fixează termen de urgență, cu citarea contravenientului, procedând la transformarea amenzii în închisoare contravențională. 

Pentru motive temeinice, în mod excepțional, instanța poate acorda un nou termen de plată de cel mult 30 de zile sau poate dispune eșalonarea plății într-un termen de cel mult 3 luni. 

Dacă amenda nu a fost achitată de către contravenient până la expirarea termenului fixat și se constată că acesta se sustrage cu rea-credință, instanța va dispune transformarea acesteia în închisoare contravențională, ținând seama de partea din amendă rămasă neachitată. 

Transformarea amenzii în închisoare contravențională se va face socotind o zi de închisoare pentru o sumă stabilită și reactualizată prin hotărâre a Guvernului, fără a se putea depăși maximul special al închisorii contravenționale prevăzute ca sancțiune alternativă la contravenția săvârșită. 

Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 16 ani, maximul închisorii contravenționale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate depăși 3 luni. 

Instanța va înceta acțiunea de transformare a amenzii în închisoare contravențională în situația în care contravenientul achită amenda până la pronunțarea hotărârii. 

Art. 17. − În cazul în care contravențiile prevăzute în prezenta lege sunt săvârșite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unității din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacă procesul verbal este întemeiat, sancțiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare. 

În situația în care contravenientul este încorporat pentru îndeplinirea serviciului militar înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești ori înainte de începerea executării sancțiunii închisorii contravenționale, procesul-verbal sau, după caz, hotărârea se trimite, de asemenea, comandantului unității din care face parte contravenientul, spre a i se aplica o sancțiune potrivit Regulamentului disciplinei militare. 

Art. 18. − Dispozițiile prezentei legi se întregesc cu prevederile Legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. 

Art. 19. − Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea și sancționarea unor contravenții privind regulile de conviețuire socială, ordinea și liniștea publică, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum și orice alte dispoziții contrare. 



*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 2 din 17 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 18 ianuarie 2000, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 27 septembrie 1991 și a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 24 ianuarie 1997.