Legea nr. 656/2002

M. Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

L E G E

pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a spălării banilor. 

Art. 2. − În sensul prezentei legi:

a) prin spălarea banilor se înţelege infracţiunea prevăzută la art. 23;

b) prin bunuri se înţelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea;

c) prin tranzacţie suspectă se înţelege operaţiunea care, prin natura ei şi caracterul neobişnuit în raport cu activităţile clientului, trezeşte suspiciunea de spălare a banilor. 

CAPITOLUL II

Proceduri de identificare a clienţilor şi de prelucrare a informaţiilor referitoare la spălarea banilor

Art. 3. − (1) De îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor, va informa persoana desemnată conform art. 14. alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Acesta va confirma primirea sesizării. 

(2) Dacă Oficiul consideră necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuării operaţiunii pe o perioadă de 48 de ore. 

(3) Dacă Oficiul consideră că perioada de 48 de ore nu este suficientă, poate solicita, motivat, înainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie prelungirea suspendării efectuării operaţiunii cu cel mult 3 zile lucrătoare. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie poate autoriza o singură dată prelungirea solicitată sau, după caz, poate dispune încetarea suspendării operaţiunii. 

(4) Oficiul trebuie să comunice persoanelor prevăzute la art. 8, în termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuării operaţiunii ori, după caz, măsura prelungirii acesteia, dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. 

(5) Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut la alin. (4), persoanele la care se referă art. 8 vor putea efectua operaţiunea. 

(6) Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele. 

(7) Prevederile alin. (6) se aplică şi transferurilor externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 euro. 

(8) Se exceptează de la raportarea către Oficiu următoarele categorii de operaţiuni derulate prin trezoreria statului: eliberări de sume în numerar privind drepturi salariale, plăţile efectuate de către instituţiile publice, încasările de impozite, taxe, contribuţii şi orice alte venituri bugetare de la persoane fizice şi juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de către instituţiile publice, precum şi operaţiunile prevăzute la alin. (7). 

(9) Forma şi conţinutul raportului pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1), (6) şi (7) vor fi stabilite prin decizie a plenului Oficiului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Art. 4. − Persoanele prevăzute la art. 8, care au cunoştinţă că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor, pot să efectueze operaţiunea fără informarea prealabilă a Oficiului, dacă tranzacţia se impune a fi efectuată imediat sau dacă neefectuarea ei ar zădărnici eforturile de urmărire a beneficiarilor tranzacţiei suspecte. Aceste persoane sunt obligate însă să informeze Oficiul de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, despre tranzacţia efectuată, precizând şi motivul pentru care nu au făcut informarea, potrivit art. 3. 

Art. 5. − (1) Oficiul poate cere persoanelor menţionate la art. 8, precum şi instituţiilor competente datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor stabilite de lege. Informaţiile în legătură cu sesizările primite potrivit art. 3 şi 4 au caracter confidenţial. 

(2) Persoanele prevăzute la art. 8 vor transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii. 

(3) Secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. 8 nu este opozabil Oficiului. 

(4) Oficiul poate face schimb de informaţii, în baza reciprocităţii, cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare, dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. 

Art. 6. − (1) Oficiul va proceda la analizarea şi prelucrarea informaţiilor, iar atunci când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor, informaţiile vor fi transmise de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. 

(2) Dacă în urma analizării şi prelucrării informaţiilor primite de Oficiu nu se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor, Oficiul păstrează informaţiile în evidenţă. 

(3) Dacă informaţiile prevăzute la alin. (2) nu sunt completate timp de 5 ani, ele se clasează în cadrul Oficiului. 

(4) După primirea sesizărilor, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie poate solicita motivat Oficiului completarea acestora, dacă apreciază că informaţiile sunt insuficiente. 

(5) Oficiul are obligaţia de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sau, după caz, Parchetului Naţional Anticorupţie, la solicitarea acestora, datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor prezentei legi. 

(6) Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie va comunica trimestrial, la cererea Oficiului, stadiul de rezolvare a sesizărilor transmise. 

Art. 7. − Transmiterea cu bună-credinţă de informaţii, în conformitate cu prevederile art. 3−5, de către persoanele prevăzute la art. 8 sau de către persoanele desemnate potrivit art. 14 alin. (1) nu poate atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora. 

Art. 8. − Intră sub incidenţa prezentei legi:

a) băncile, sucursalele băncilor străine şi instituţiile de credit;

b) instituţiile financiare, cum ar fi: fonduri de investiţii, societăţi de investiţii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de depozitare, de custodie; societăţi de valori mobiliare, fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri, care îndeplinesc următoarele operaţiuni: creditarea, incluzând, printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar, factoringul, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaţiuni de plăţi, emiterea şi administrarea unor mijloace de plată, cărţi de credit, cecuri de călătorie şi altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente, tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare, cecuri, ordine de plată, certificate de depozite etc., schimb valutar, produse financiare derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare, participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului, strategia industrială, consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi, intermedierea pe pieţele interbancare, administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu, custodia şi administrarea valorilor mobiliare;

c) societăţile de asigurări şi reasigurări;

d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, amanet, vânzări-cumpărări de obiecte de artă, metale şi pietre preţioase, dealeri, turism, prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor;

e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică, notarială, contabilă, financiar-bancară, cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional;

f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;

g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani, în lei sau în valută;

h) agenţii imobiliari;

i) trezoreria statului;

j) casele de schimb valutar;

k) orice altă persoană fizică sau juridică, pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. 

Art. 9. − (1) Persoanele prevăzute la art. 8 au obligaţia să stabilească identitatea clienţilor la iniţierea unor relaţii de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. 

(2) Obligaţia de identificare a clienţilor este necesară şi în cazul altor operaţiuni decât cele la care se referă alin. (1), a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se desfăşoară prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele. 

(3) De îndată ce există o informaţie că prin operaţiune se urmăreşte spălarea banilor, se va proceda la identificarea clienţilor, chiar dacă valoarea operaţiunii este mai mică decât limita minimă stabilită la alin. (2). 

(4) Când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei, persoana fizică sau juridică obligată să stabilească identitatea clienţilor va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că a fost atinsă limita minimă prevăzută la alin. (2). 

(5) Prevederile alin. (1)−(4) se aplică şi operaţiunilor desfăşurate între persoane care nu sunt prezente fizic la efectuarea acestora. 

Art. 10. − (1) Datele de identificare a clienţilor vor cuprinde:

a) în cazul persoanelor fizice − datele de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege;

b) în cazul persoanelor juridice − datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică care conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică. 

(2) În cazul persoanelor juridice străine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculării, împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie, precum şi o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou al notarului public. 

Art. 11. − În cazul în care există informaţii referitoare la clienţii prevăzuţi la art. 9 şi 10, în sensul că tranzacţia nu se desfăşoară în nume propriu, persoanele juridice menţionate la art. 8 vor lua măsuri pentru a obţine date despre adevărata identitate a persoanei în interesul ori în numele căreia acţionează aceşti clienţi, inclusiv de la Oficiu. 

Art. 12. − (1) Cerinţele de identificare nu vor fi impuse societăţilor de asigurări şi reasigurări menţionate la art. 8, în legătură cu poliţele de asigurare de viaţă, dacă prima de asigurare sau ratele de plată anuale sunt mai mici ori egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro ori prima unică de asigurare plătită este, în echivalent lei, până la 2.500 euro. Dacă ratele de primă periodice sau sumele de plată anuale sunt ori urmează să fie mărite în aşa fel încât să depăşească limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 euro, în echivalent lei, se va cere identificarea clienţilor. 

(2) Cerinţele de identificare a clienţilor nu sunt obligatorii în cazul subscrierii poliţelor de asigurare emise de fondurile de pensii, obţinute în virtutea unui contract de muncă sau datorită profesiei asiguratului, cu condiţia ca poliţa să nu poată fi răscumpărată înainte de scadenţă şi să nu poată fi folosită ca garanţie sau colateral pentru obţinerea unui împrumut. 

(3) Cerinţele de identificare a clienţilor nu se impun dacă s-a stabilit că plata se va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o bancă sau la o instituţie pentru economii. 

Art. 13. − (1) În fiecare caz în care identitatea este solicitată potrivit prevederilor prezentei legi, persoana juridică sau persoana fizică prevăzută la art. 8, care are obligaţia identificării clientului, va păstra o copie de pe document, ca dovadă de identitate, sau referinţe de identitate, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data când se încheie relaţia cu clientul. 

(2) Persoanele prevăzute la art. 8 vor păstra evidenţele secundare sau operative şi înregistrările tuturor operaţiunilor financiare care fac obiectul prezentei legi, pentru o perioadă de 5 ani de la efectuarea fiecărei operaţiuni, într-o formă corespunzătoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiţie. 

Art. 14. − (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate. 

(2) Persoanele desemnate conform alin. (1) răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea prezentei legi. 

Art. 15. − Persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) şi persoanele prevăzute la art. 8 vor întocmi pentru fiecare tranzacţie suspectă un raport scris, în forma stabilită de Oficiu, care va fi transmis imediat acestuia. 

Art. 16. − (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor stabili proceduri şi metode adecvate de control intern pentru a preveni şi a împiedica spălarea banilor şi vor asigura instruirea angajaţilor pentru recunoaşterea operaţiunilor care pot fi legate de spălarea banilor şi luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situaţii. 

(2) Oficiul va participa la programele speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor prevăzute la art. 8. 

Art. 17. − (1) Autorităţile cu atribuţii de control financiar, conform legii, şi cele de supraveghere prudenţială a persoanelor prevăzute la art. 8 vor verifica şi vor controla, în cadrul atribuţiilor de serviciu, modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, iar atunci când din datele obţinute rezultă suspiciuni de spălare a banilor sau alte încălcări ale dispoziţiilor prezentei legi vor informa de îndată Oficiul. 

(2) Oficiul poate efectua verificări şi controale comune cu autorităţile prevăzute la alin. (1) la persoanele menţionate la art. 8. 

Art. 18. − (1) Personalul Oficiului are obligaţia de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii. Obligaţia se menţine şi după încetarea funcţiei, pe o durată de 5 ani. 

(2) Persoanele prevăzute la art. 8 şi salariaţii acestora au obligaţia de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de lege, informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi de a nu avertiza clienţii cu privire la sesizarea Oficiului. 

(3) Este interzisă folosirea în scop personal de către salariaţii Oficiului şi ai persoanelor prevăzute la art. 8 a informaţiilor primite, atât în timpul activităţii, cât şi după încetarea acesteia. 

CAPITOLUL III

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

Art. 19. − (1) Oficiul funcţionează ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul Bucureşti. 

(2) Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează, în condiţiile art. 6 alin. (1), Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. 

(3) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Oficiul are constituit un aparat propriu, la nivel central, a cărui organigramă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 

(4) Oficiul este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit de Guvern din rândul membrilor plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite. 

(5) Plenul Oficiului este structura deliberativă şi de decizie, fiind format din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Băncii Naţionale a României, Curţii de Conturi şi Asociaţiei Române a Băncilor, numit în funcţie pe o perioadă de 5 ani, prin hotărâre a Guvernului. 

(6) În exercitarea atribuţiilor sale plenul Oficiului adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor acestuia. 

(7) Membrii plenului Oficiului trebuie să îndeplinească, la data numirii, următoarele condiţii:

a) să fie licenţiaţi şi să aibă cel puţin 10 ani vechime într-o funcţie economică sau juridică;

b) să aibă domiciliul în România;

c) să aibă numai cetăţenia română;

d) să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice;

e) să se bucure de o înaltă competenţă profesională şi morală neştirbită. 

(8) Se interzice membrilor plenului Oficiului să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. 

(9) Funcţia de membru al plenului Oficiului este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. 

(10) Membrii plenului Oficiului au obligaţia să comunice de îndată, în scris, preşedintelui Oficiului apariţia oricărei situaţii de incompatibilitate. 

(11) În perioada ocupării funcţiei membrii plenului Oficiului vor fi detaşaţi, respectiv raportul de muncă al acestora va fi suspendat, urmând ca la încetarea mandatului să revină la funcţia deţinută anterior. 

(12) În caz de vacanţă a unui post în cadrul plenului Oficiului, conducătorul autorităţii competente va propune Guvernului o nouă persoană, în termen de 30 de zile de la data vacantării postului. 

(13) Mandatul de membru al plenului Oficiului încetează în următoarele situaţii:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) prin demisie;

c) prin deces;

d) prin imposibilitatea de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni;

e) la survenirea unei incompatibilităţi;

f) prin revocare de către autoritatea care l-a numit. 

(14) Personalul angajat al Oficiului nu poate ocupa nici un post sau nu poate îndeplini vreo funcţie în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevăzute la art. 8 în acelaşi timp cu activitatea de salariat al Oficiului. 

(15) Pentru funcţionarea Oficiului Guvernul va transmite în administrarea acestuia imobilele necesare − terenuri şi clădiri − din domeniul public şi privat, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii. 

(16) Oficiul poate participa la activităţile organismelor internaţionale de specialitate şi poate fi membru al acestora. Plenul Oficiului decide privind oportunitatea participării la astfel de activităţi. 

Art. 20. − (1) Membrii plenului Oficiului beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru persoanele care îndeplinesc funcţii de demnitate publică. Indemnizaţia membrilor plenului Oficiului se stabileşte conform prevederilor art. 19 şi ale pct. 6 din anexa nr. II/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. 

(2) Salarizarea personalului de specialitate şi a personalului auxiliar de specialitate se realizează potrivit Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

(3) Nomenclatorul de funcţii, condiţiile de studii şi de vechime pentru încadrarea, promovarea şi salarizarea personalului Oficiului, precum şi reglementarea legală în funcţie de care se stabileşte salarizarea sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 

(4) Avansarea în grade şi trepte profesionale a personalului prevăzut la alin. (2) se va realiza prin testare profesională, în condiţiile de vechime stabilite conform anexei. 

(5) Indemnizaţia de încadrare a personalului de specialitate, stabilită conform cap. I din anexă, este unica formă de remunerare lunară a activităţii corespunzătoare funcţiei fără acordarea nici unuia dintre sporurile prevăzute de Legea nr. 50/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi a obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. 

(6) Personalul auxiliar de specialitate beneficiază, pe lângă salariul de bază stabilit potrivit anexei la prezenta lege, şi de sporurile prevăzute de Legea nr. 50/1996, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 334/2001, pentru funcţiile cu care se asimilează. 

(7) Personalul din cadrul Oficiului, care ocupă funcţii specifice sectorului bugetar, va fi salarizat conform legislaţiei referitoare la salarizarea personalului din ministere şi alte organe centrale de specialitate. 

(8) Personalul salarizat în baza prezentei legi are dreptul pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizaţia de concediu, la o primă egală cu indemnizaţia de încadrare brută sau, după caz, la salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. 

CAPITOLUL IV

Răspunderi şi sancţiuni

Art. 21. − Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală. 

Art. 22. − (1) Constituie contravenţie următoarele fapte:

a) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (6), art. 4 şi 9;

b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2), art. 11, art. 13−15, art. 16 alin. (1) şi la art. 17. 

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 200.000.000 lei. 

(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) se aplică şi persoanelor juridice. 

(4) Contravenţiile se constată şi amenda se aplică de personalul desemnat din cadrul Oficiului şi al autorităţilor prevăzute la art. 17. 

(5) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29. 

Art. 23. − (1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. 

(2) Asocierea sau iniţierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani. 

(3) Tentativa se pedepseşte. 

Art. 24. − Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 18 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. 

Art. 25. − (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 23 şi 24 se aplică dispoziţiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor. 

(2) Dacă bunurile care fac obiectul infracţiunii prevăzute la art. 23 nu se găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora. 

(3) Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală. 

Art. 26. − În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 23 şi 24, secretul bancar şi secretul profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală, după începerea de către procuror a urmăririi penale, şi nici instanţelor de judecată. Datele şi informaţiile solicitate de procuror sau de instanţa de judecată se comunică de către persoanele prevăzute la art. 8, la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanţei, în cursul judecăţii. 

Art. 27. − (1) Când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice, procurorul poate să dispună, pe o perioadă determinată, accesul la aceste sisteme. 

(2) Procurorul poate, de asemenea, să dispună, când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora. 

(3) Dispoziţiile art. 91¹−91⁵ din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

Art. 28. − Identificarea clienţilor, potrivit art. 9, se va face de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Art. 29. − Limita minimă a operaţiunii prevăzute la art. 9 alin. (2) şi limitele maxime ale sumelor prevăzute la art. 12 alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Oficiului. 

Art. 30. − În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Oficiul va prezenta Guvernului spre aprobare regulamentul său de organizare şi funcţionare. 

Art. 31. − Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, se abrogă. 

 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 21 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. 

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. 

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucureşti, 7 decembrie 2002. 

Nr. 656. 

ANEXĂ

 

I. Salarizarea personalului de specialitate din Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

 

 

II. Salarizarea personalului auxiliar de specialitate din Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

 

 

N O T Ă :

Pentru activitatea informatică se pot angaja în funcţia de analist financiar absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior de profil informatic.